De ce s-au amânat alegerile şi ce-am pierdut?

Amânarea alegerilor europarlamentare nu are nimic a face cu motivul invocat de PSD şi premierul Tăriceanu - cum că ar fi necesară perioada pentru familiarizarea electoratului cu tematica europeană (vezi articolul "Amânarea alegerilor - răgaz pentru obţinere de voturi"), ci este probabil că amânarea are legătură, de fapt, cu situaţia partidelor în preferinţele electoratului, unde PNL, PSD, PRM şi PC se situează între nivelul de "slab" şi nivelul de "dezastruos".

Conform unui sondaj IMAS, dat publicităţii la 2 martie, în fruntea preferinţelor electoratului activ se situează PD (26%), urmat de PNL (18%), PSD şi PNG, la egalitate (17%), PRM (8%) şi UDMR (5%), în timp ce PC nu se ilustrează în calculele opţiunilor.

Alegerile europarlamentare nu sunt privite de politicieni doar ca un test grăitor, ci drept trambulină de relansare politică. Un motiv suficient pentru partidele întinse între "slab" şi "dezastruos" să amâne alegerile.

Faptul că PNL le-a amânat, deşi partenerul său de Alianţă şi Guvernare - Partidul Democrat se află pe primul loc în preferinţe, confirmă încă o dată că Alianţa nu mai funcţionează, dar confirmă şi acuzele lui Băsescu despre o alianţă informală cu PSD şi celelalte partide din opoziţie.

Certurile politicienilor n-ar fi importante nici pentru oamenii de afaceri şi nici pentru cetăţeni în general, dacă nu le-ar afecta activitatea şi viaţa.

Să vedem ce consecinţe are amânarea alegerilor europarlamentare.

Între luna mai şi luna noiembrie (când, probabil, s-ar ţine alegerile), Parlamentul European se va întruni în, aproximativ, nouăzeci de sedinţe la care am fi avut dreptul să fim reprezentaţi. Dar, vom lipsi.

Din astea nouăzeci de reuniuni, zece erau programate ca întruniri "de circumscripţie" (pe probleme locale). Vom lipsi, inclusiv, la ele.

Ministerul Afacerilor Externe a programat pentru acest an (cităm de pe site-ul Internet): "Anul 2007 va marca trecerea de la etapa de preluare a aquis-ului, la etapa de generare a aquis-ului de construcţie a Uniunii politice".

Adică, vrea să spună Ministerul, că vom participa la nuanţarea legislaţiei europene în acord şi cu interesele româneşti, în calitate de membri ai Uniunii Europene.

Toată chestia asta cade. Nu, nu vom participa şi nu ne vom reprezenta interesele.

Se vede de aici că atunci când a amânat alegerile europarlamentare, Tăriceanu a renunţat la o bună parte din programul său de guvernare pe anul acesta.

Tot Ministerul Externelor menţionează şi ce aveam de gând să urmărim la Parlamentul European:

- probleme militare şi de securitate (nu mai este cazul);

- strategia pentru Marea Neagră (nu mai este cazul);

problema energiei în care tocmai vroiam, conform ministrului economiei Varujan Vosganian, să jucăm un rol de importanţă Balcanică (oare, o mai fi cazul?);

- probleme de migraţie a populaţiei - avem vreo 2-3 milioane de români muncind prin străinătate (oare or fi ei chiar aşa de importanţi?).

Nu zic că legile ar avea o influenţă covârşitoare în viaţa de zi cu zi - nu, ele au atâta influenţă cât să te facă să trăieşti bine, dacă-s bune, sau să trăieşti prost, dacă-s proaste sau nepotrivite. Destul de rar mori din cauza legii.

Şi nu zic că cei treizeci de parlamentari români ar fi făcut mare scofală la Parlamentul European, că datorită lor am fi obţinut legile care ne convin.

Nu, nu susţin nici una, nici alta.

Dar, un pic - un pic, poate că s-ar fi simţit...

Ne vedem la toamnă!