De ce se teme statul de disponibilizări?

• Specialiştii avertizează că o politică drastică de concedieri ar putea să creeze dezechilibre bugetare majore

• Plata compensaţiilor ar duce la o creştere de nesuportat a cheltuielilor bugetare care vor fi mai mari ca în alţi ani

• Tănăsescu, FMI: "Noi sperăm să nu fie necesar să ajungem la un nou împrumut sau să ajungem în situaţia în care să nu putem să fim în stare să plătim tranşele din acordul de finanţare deja existent"

• BERD: stimulii pentru relansarea econonomică "au fost mai mult imaginari decât reali până în prezent"

Guvernul pare să ezite să înceapă concedierile masive în sectorul public, de teama consecinţelor nefaste pe care această măsură le-ar genera asupra cheltuielilor bugetare globale.

O politică masivă de concedieri, necesară, de altfel, pentru reducerea cheltuielilor de personal, ar aduce după sine plăţi compensatorii mai mari, fapt ce ar genera noi dezechilibre bugetare din cauza lipsei banilor, spun specialiştii.

Cu toate că factura de plată a salariilor a fost mai mică în primele două luni ale anului, în medie cu 3,2%, faţă de perioada similară din 2009, reprezentanţii Guvernului se aşteaptă, paradoxal, la cheltuieli bugetare mai mari în primul trimestru faţă de alţi ani.

• Gherghina: Cheltuielile bugetare vor fi mai mari în primul trimestru

Secretarul de stat din cadrul Minis-terului de Finanţe, Gheorghe Gherghina, a subliniat că în primul trimes-tru al anului curent, cheltuie-lile bugetare vor fi mai mari ca în alţi ani.

Specialiştii consideră că acest aspect trebuie pus pe seama faptului că politica de concedieri va genera o serie de costuri suplimentare - plata ajutoarelor de şomaj şi a salariilor compensatorii - şi, totodată, va duce la scăderea încasărilor şi a contribuţiilor sociale - fapt ce va genera deficite în lanţ la bugetul asigurărilor sociale ce trebuie acoperite cu alte fonduri de la buget.

"Atâta timp cât toate ministerele se încadrează în bugetul alocat şi stabilit cu organismele internaţionale, nu văd de ce ar trebui să facem concedieri", ne-a spus, totuşi, Gherghina, care dă astfel de înţeles că statul tratează cu prudenţă problema concedierilor.

Secretarul de stat a mai precizat că sporurile hilare ce erau acordate bugetarilor în 2009 vor fi tăiate anul acesta, însă specialiştii, din nou, atrag atenţia că şi această măsură poate crea dezechilibre bugetare din cauză că beneficiarii acestor sporuri reuşesc să le recâştige în instanţă.

• Tănăsescu: Să sperăm că vom putea plăti tranşele încasate

Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, consideră că ris-cul ca politica de disponibilizări să aibă un impact negativ asupra cheltuielilor globale este unul real.

"Este posibil să ajungem în aceas-tă situaţie, dar noi sperăm că în cele din urmă economia îşi va reveni", ne-a spus Tănăsescu. Întrebat dacă din pricina acestor probleme se poate ajunge la un nou împrumut de la FMI, oficialul a menţionat că nici acest lucru nu trebuie exclus.

"Noi sperăm să nu fie necesar să ajungem la un nou împrumut sau să ajungem în situaţia în care să nu putem să fim în stare să plătim tranşele din acordul de finanţare deja exis-tent", a mai spus reprezentantul României la FMI.

• Reducerea cheltuielilor de personal, greu de îndeplinit în ritmul actual

Guvernul şi-a luat angajamentul în acordul cu FMI să reducă, anul acesta, cheltuielile de personal la 8,7% din PIB, de la 9,3%, cât au fost în 2009.

Pentru ca acest obiectiv să fie îndeplinit, este necesar ca ritmul de reducere al cheltuielilor de personal din prezent, de 3,2%, să fie cel puţin menţinut, dacă nu majorat.

Specialiştii consideră că Guvernul nu va reuşi să reducă cheltuielile de personal, fără să nu crească cheltuielile globale, şi spun că singura soluţie pentru evitarea şocului ar fi ca PIB-ul să crească şi să avem creştere economică.

Însă, conform unui raport al BERD, stimulii pentru relansarea econonomică "au fost mai mult imaginari decât reali până în prezent". "Puţine proiecte au fost demarate, iar efectul asupra creşterii economiei a fost neglijabil", spune BERD.

Şi specialiştii noştri consideră că foarte probabil nu vom avea creştere economică, iar scenariul pesimist în care Executivul ia în calcul o rată a şomajului de 9% şi o creştere economică în 2010 de doar 0,2% pare mai mult decât plauzibil.

Potrivit lor, acest fapt va prinde autorităţile noastre, la următoarea vizită a FMI ce va avea loc la începutul verii, cu temele nefăcute sau făcute greşit.

• Exemplul CFR: Plăţi compensatorii de sute de mii de euro

Sarabanda concedierilor a început cu feroviarii, peste 4.500 de salariaţi CFR fiind, de ieri, dintr-un foc, şomeri cu acte-n regulă. Lor li s-ar putea adăuga, foarte probabil, în lunile următoare, alte 6.000 de persoane din sectorul căilor ferate, domeniu aflat în restructurare în baza angajamentului asumat cu instituţiile financiare internaţionale.

Condiţiile în care ceferiştii "pleacă acasă" nu sunt prea uşoare pentru buget: cei disponibilizaţi vor beneficia de indemnizaţia de şomaj şi de venituri în completare, pe o perioadă cuprinsă între 12 şi 15 luni, a căror valoare va fi de maxim 1350 lei/lună.

Situaţia de la CFR se va repeta, probabil, şi în alte sectoare ale economiei dacă Guvernul va mai opera disponibilizările deja anunţate.

Bogdan Hossu: Disponibilizaţii de la CFR sunt discriminaţi