Deblocarea construirii unor hidrocentrale, pe masa CCR

Legea privind modificarea şi completarea art.561 din OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, prin care sunt deblocate mai multe proiecte privind construcţia unor hidrocentrale, va fi analizată, astăzi, de către Curtea Constituţională a României (CCR), din punct de vedere al respectării normelor pre­văzute în actul fundamental al ţării.

Sesizarea de neconstituţionalitate a fost depusă de parlamentarii Uniunii Salvaţi România, imediat după ce proiectul legislativ a fost adoptat în 23 martie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

Prin actul normativ ar urma să fie deblocate lucrările la hidrocentralele Răstoliţa, Bumbeşti şi Dumitra (ultimele două situate pe Valea Jiului), obiective care ar putea să fie finalizate în curând. Punerea în funcţiune a celor trei hidrocentrale ar duce la alimentarea rapidă cu energie a peste 300.000 de gospodării şi ar reprezenta o soluţie viabilă pentru protejarea populaţiei în urma creşterii exponenţiale a tarifelor la energie electrică şi gaze naturale. Potrivit actului normativ, pot fi deblocate construcţiile unor hidrocentrale la care lucrările au fost sistate pentru a proteja mediul şi care se aflau într-un stadiu de finalizare de peste 60%. Legea a fost contestată vehement de organizaţiile neguvernamentale pentru protecţia mediului, care au susţinut că ţara noastră riscă declanşarea unei noi proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, prin prisma faptului că numeroase specii de peşti şi din fauna şi flora zonelor respective vor avea de suferit în urma realizării respectivelor hidrocentrale.

"Actul normativ implică distrugerea singurului râu mare de munte care mai curge liber în Carpaţii Româneşti (Jiul), precum şi a o serie de alte râuri de munte extrem de valoroase ecologic şi peisagistic (precum Răstoliţa, Valea Bradului, Ilva Mare, Bistra, Bratcu etc.. Noua lege a fost votată în lipsa unei evaluări a impactului propunerii legislative, cu încălcarea prevederilor constituţionale şi a dreptului european. (...) Aceste râuri sunt sacrificate pentru o producţie de energie electrică extrem de redusă şi pe deasupra sporadică (hidrocentralele de pe Jiu nu ar funcţiona mai mult de jumătate din an). Sunt râuri care oferă servicii ecosistemice infinit mai mari decât avantajul economic obţinut prin exploatarea lor hidroenergetică. PSD, PNL, UDMR şi AUR s-au înţeles să slujească interesele private. Băieţii deştepţi din energie sunt acum în culmea fericirii. Vor primi iar contracte de milioane de euro cu statul, ca să termine nişte hidrocentrale vechi şi ilegale", arătau într-un comunicat de presă comun organizaţiile Bankwatch România, Agent Green, Federaţia Coaliţia Natura 2000, Declic şi Greenpeace.

Faţă de criticile formulate de organizaţiile neguvernamentale, senatorul social-democrat Daniel Zamfir, iniţiator al actului normativ, a spus:

"Haideţi să privim lucrurile în mod responsabil şi să nu mai luăm în calcul diferite interese, pentru că nu mai am nicio îndoială că poziţiile unor asociaţii şi fundaţii sunt categoric interesate. Să vii să spui în faţa Parlamentului că o investiţie în care s-au băgat 200 milioane euro trebuie demolată, bombardată, ca să eliberăm acea zonă din aria protejată, mi se pare mult peste capacitatea de înţelegere a oricui. Aceleaşi ONG-uri sunt şi împotriva centralelor nucleare de tip SMR. Atât timp cât ai în Valea Jiului o hidrocentrală construită în proporţie de 95%, care are şi sisteme de automatizare, să abandonezi un asemenea proiect hidroenergetic când astăzi importăm energie electrică produsă pe cărbune din Bulgaria şi Ucraina, ar fi o mare prostie din partea noastră".

Pe ordinea de zi de astăzi a CCR se mai află şi obiecţiile de neconstituţionalitate depuse de USR cu privire la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.36/2022 şi Hotărârea Senatului nr.81/2022 prin care au fost numiţi judecători la Curtea Constituţională procurorul Bogdan Licu şi senatoarea liberală Iulia Scântei. Parlamentarii USR consideră că atât Licu, cât şi Scântei nu îndeplinesc condiţiile cerute de lege pentru ocuparea funcţiei respective.