Decelerarea inflaţiei din Statele Unite împinge indicii bursieri către noi maxime istorice

Preţurile de consum din Statele Unite au crescut cu un ritm lunar de 0,5% în iulie, în moderare, după ce în iunie avansul lunar de 0,9% al preţurilor a împins rata anuală la al doilea cel mai ridicat nivel din ultimele decenii. Avansul preţurilor din acest an din SUA a fost în primă fază alimentat în principal de revenirea puternică a economiei americane, stimulată la rândul ei de transferurile fiscal operate de guvernul federal, iar creşterile continue de preţuri la materii prime şi problemele de pe partea ofertei - atât pe piaţa forţei de muncă cât şi pe zona produselor intermediare - au continuat să alimenteze creşterile preţurilor de consum.

Rata anuală a inflaţiei a stagnat astfel la 5,4% în iulie, conform datelor publicate ieri de Departamentul american pentru Muncă, aşteptarea fiind ca presiunea pe anumite preţuri să continue să dea înapoi ca urmare a moderării problemelor de pe partea ofertei. Creşterile de preţuri din ultimele luni au provocat o dezbatere majoră cu privire la politica fiscală şi monetară din SUA în condiţiile în care în piaţa bursieră şi cea imobiliară din SUA se manifestă semne ale unor baloane speculative - în piaţa imobiliară multe persoane cu venituri mici nu îşi mai permit să-şi cumpere o locuinţă ca urmare a avansului preţurilor, iar în piaţa bursieră mulţi participanţi se împrumută ca să intre în piaţă cu sume mai însemnate.

Atât rata anuală a inflaţiei cât şi rata lunară au venit în linie cu aşteptările analiştilor, împingând indicii bursieri la noi maxime istorice. Indicele inflaţiei de bază din SUA, ce elimină preţuri considerate volatile precum cele la alimente şi energie, a înregistrat de asemenea o creştere de 0,3%, sub estimarea de 0,4%. În luna iunie, rata CORE a inflaţiei din SUA a fost de 0,9%. Inflaţia CORE a înregistrat astfel o rată anuală de 4,3% în iulie, în scădere de la 4,5% în luna iunie.

Problemele de pe partea ofertei sunt aşteptate totuşi să continue în următoarele luni, inclusiv pe partea costurilor de transport care ar putea să pună presiuni suplimentare pe preţuri.

În acelaşi timp, unele preţuri care au crescut extrem de mult în ultimele luni sunt aşteptate să scadă, un exemplu fiind preţurile maşinilor şi camionetelor second-hand. Creşterea preţurilor de pe această componentă a continuat în iulie, însă avansul a fost de doar 0,2% comparativ cu cel de 10,5% din iunie. La nivel anual, preţul autovehiculelor folosite a urcat cu 41,7%, creştere ce este responsabilă de aproape o treime din creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum din SUA.

Tot la nivel de componente importante pentru economia americană, chiriile au continuat să crească cu 0,4% după un avans de 0,5% în iunie, preţul chiriilor urcând anual cu 2,8% după ce în iunie avansul anual a fost de 2,6%. Trebuie menţionat că evoluţia acestei componente pare mai puţin tranzitorie decât şi-ar dori banca centrală americană, care anticipează că actualul puseu inflaţionist va da înapoi în trimestrele următoare.

Per total, datele indică totuşi atingerea unui posibil vârf al actualului puseu inflaţionist în luna iunie, de unde preţurile ar putea cunoaşte o anumită moderare a ritmului de creştere. Potrivit unui alt indicator privind preţurile din SUA, un indice ajustat "supercore", ce elimină "factori tranzitorii", inflaţia ar fi fost 1,6% în lipsa impactului pandemiei asupra preţurilor.

În urma raportului, ieri, randamentul obligaţiunilor pe 10 ani emise de Trezoreria americană, cel mai important instrument financiar din economia financiară globală, a scăzut uşor la 1,356%, după ce urcaseră puternic în anticiparea unei inflaţii peste estimări. Totodată, cotaţiile principalilor indici bursieri din SUA au continuat să fie împinse spre noi niveluri record după perioada de ţintuire şi volatilitate scăzută din ultimele săptămâni.

De menţionat de asemenea că senatorii democraţi au aprobat în primă fază, ieri, un plan fiscal de stimulare a economiei prin investiţii de 3,5 trilioane de dolari, plan care mai are totuşi nevoie de câteva voturi în Congresul american pentru a deveni lege, iar în ziua de marţi senatorii americani au dat aprobarea pentru un alt plan de investiţii în infrastructură în valoare de 1,2 trilioane de dolari.

Julian Emanuel, director de strategie pe segmentul acţiuni şi derivate de la BTIG, a afirmat ieri, la BloombergTV, că Fed se află în prezent într-o poziţie bună să înceapă în finalul anului reducerea ritmului de achiziţii de active în condiţiile în care avansul preţurilor se moderează, iar piaţa muncii continuă să-şi revină.

Oficialii Fed încă dezbat momentul reducerii programului pandemic masiv de achiziţie de active pe care încă îl operează, prin care introduce lunar 120 de miliarde de dolari în sistemul financiar american. Charlie Evans, membru cu drept de vot în boardul Fed, a afirmat marţi că aşteaptă să vadă mai multe rapoarte bune cu privire la piaţa muncii ca să îşi dea acordul pentru o reducere a programului de relaxare cantitativă. Economia americană a creat 943.000 de locuri de muncă în luna iulie, iar rata şomajului a scăzut la 5,4%. De asemenea, potrivit datelor publicate marţi de Departamentul american pentru Muncă, în prezent există circa 10,1 milioane de locuri de muncă disponibile în SUA şi doar 8,7 milioane de persoane dornice să se angajeze.