DEFICITUL BUGETAR: 2,4% DIN PIB Varujan Vosganian dă vina pe administraţiile locale

După un excedent de 0,8% în octombrie şi un deficit de 1,4% în noiembrie, execuţia bugetului general consolidat pentru anul 2007 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 2,4% din PIB (n.r. în contabilitatea românească), după cum a anunţat ieri ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian. Potrivit raportărilor europene (ESA 95), nivelul veniturilor s-a ridicat la 35% din PIB, cheltuielile sunt de 36,7% din PIB rezultând un deficit de 2,6-2,7% din PIB (luând în considerare şi regularizările).

Diferenţa mare dintre lunile noiembrie şi decembrie este pusă în general pe seama autorităţilor administraţiei locale care au cheltuit, în ultimele trei luni ale anului aproape 50% din întregul buget şi, numai în decembrie, de trei ori mai mult decât media pe primele 11 luni ale anului 2007. Potrivit datelor ministerului, în ultima săptămână a anului 2007, autorităţile locale au cheltuit în jur de 1 miliard de euro.

Judeţele "fruntaşe" la cheltuieli sunt Harghita, Covasna, Vâlcea şi Sălaj. "Harghita şi Covasna au primit consultanţă de la băncile ungureşti şi au accesat şi fonduri europene, deci se explică cheltuielile din anul trecut", ne-a precizat Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari. În opinia domniei sale, deficitul anunţat este unul foarte mare şi " să "dea apă la moară" speculatorilor străini care spun deja că economia României nu merge. "Dacă deficitul a fost de 2,4% într-un an neelectoral, în care de bine, de rău, am avut o creştere de 5,5-6% a PIB-ului, în 2008, când sunt alegeri şi va încetini şi creşterea economiei, este foarte posibil să atingem un deficit de 3%", ne-a mai declarat domnul Cabat.

Dragoş Cabat crede că singura veste bună este că anul trecut s-au mai făcut investiţii de capital care vor începe să dea rezultate într-un an sau doi. "Este îngrijorător însă faptul că economia Germaniei a început să aibă probleme şi cele ale Italiei şi Franţei erau deja în impas, iar aceştia sunt partenerii noştri comerciali. Mai mult ca sigur o să avem probleme şi mai mari cu deficitul comercial pe viitor", consideră domnul Cabat.

Bogdan Baltazar, consultant financiar, este de părere că deficitul bugetar putea şi trebuia să fie mai mic: "E rău faptul că bugetul pe 2008 este construit tot pe deficit, în condiţiile în care situaţia la nivel mondial este proastă, iar cea a ţărilor emergente şi mai proastă. Pe lângă problemele noastre o să simţim şi ceea ce se întâmplă pe pieţele internaţionale. Fiind şi an electoral, sarcina economiei româneşti este grea şi a BNR-ului şi mai grea".

Varujan Vosganian a anunţat că s-au iniţiat deja controale şi se vor aplica măsuri severe în cadrul administraţiilor locale (aşa cum, începând cu luna decembrie, există pentru administraţia centrală), iar rezultatele acestora vor fi făcute publice la începutul lunii februarie.

Deficitul potenţial ar fi ajuns la 6%, însă de-a lungul anului trecut, ministerul a luat măsuri pentru a nu depăşi pragul propus. Ministrul a subliniat faptul că este necesară o reducere a asimetriei cheltuielilor şi adoptarea unui program de eficientizare a acestora la nivel naţional, fără a încălca însă autonomia administraţiei locale.

Potrivit declaraţiilor lui Varujan Vosganian, alţi trei factori care au pus presiune pe buget în anul trecut au fost seceta, obligaţiile şi modificările în contabilitatea bugetară ca rezultat al aderării la Uniunea Europeană şi, respectiv, efectele legilor şi hotărârilor judecătoreşti în vigoare, în special în problema retrocedărilor.

Mai mult, neîncasarea în vamă a TVA-ului pentru mărfurile provenite din afara spaţiului european a determinat în primele luni ale anului trecut o reducere a veniturilor de 0,35% din PIB (424 milioane de euro).

Fenomenul de secetă din vara anului 2007 a dus la cheltuieli de 575 milioane de euro pentru acordarea de subvenţii producătorilor agricoli, iar schimbarea sistemului de acordare a drepturilor persoanelor cu handicap a mai "uşurat" bugetul de 200 de milioane de euro.

Alte cheltuieli semnificative au fost ocazionate de: majorarea salariilor militarilor cu 25%, reprezentând 88 milioane de euro, majorarea pensiilor de serviciu ale militarilor şi politiştilor (80 milioane de euro), introducerea sporului de vechime pentru magistraţi (45 milioane de euro), majorarea salariilor profesorilor cu 10% (51 milioane de euro), emiterea de titluri de despăgubire pentru proprietăţile confiscate înainte de 1989 - 265 milioane de euro (0,2% din PIB), la care se adaugă sumele din programul "Dacia", de 100 milioane de euro şi împrumuturile contractate de administraţia publică locală cu cheltuieli de 650 milioane de euro.

În ceea ce priveşte majorarea pensiilor, Varujan Vosganian a confirmat faptul că există bani în bugetul de stat pentru finalizarea acestui proces: "în 2008 se vor aloca 1,5 miliarde de lei către bugetul asigurărilor sociale de stat, iar cu alocarea de 5,8 miliarde de lei din 2009 vom încheia un capitol ruşinos al tranziţiei".