Deficitul extern îngrijorează BNR pentru că poate afecta dezinflaţia pe termen lung

Deficitul de cont curent îngrijorează Banca Naţională a României (BNR) pentru că poate afecta obiectivul de a menţine inflaţia la un nivel scăzut pe termen lung, a spus ieri viceguvernatorul băncii centrale, Cristian Popa.

"De asta ne preocupă deficitul de cont curent, din punctul de vedere al menţinerii unui nivel scăzut al inflaţiei pe termen lung", a declarat Popa, citat de NewsIn .

Viceguvernatorul băncii centrale a arătat că obiectivul primordial al BNR este ţintirea inflaţiei, iar al doilea obiectiv ca importanţă este stabilitatea financiară. Banca centrală îşi propune ca în următorii ani să se ajungă la o inflaţie de mai puţin de 2% în România.

Menţinerea unei inflaţii joase pe termen lung contribuie la dezvoltarea economiei în viitor, pentru să permite realizarea unor planuri de afaceri pe mai mulţi ani, a explicat Popa.

BNR practică politica de ţintire a inflaţiei din august 2005. De atunci, s-au fixat ţinte exprimate prin rata inflaţiei, descrisă de indicele preţurilor de consum (IPC), stabilite ca puncte centrale încadrate de un interval de variaţie (plus sau minus un punct procentual). Prima ţintă a fost stabilită pentru 2005, când s-a stabilit un nivel al inflaţiei de 7,5% (plus sau minus un punct procentual), care nu a fost însă atinsă la sfârşitul anului, când indicatorul a urcat până la 8,6%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Pentru 2006, ţinta a fost stabilită la 5% (plus sau minus un punct procentual), nivel echivalent cu un maxim acceptat de 6%, iar în decembrie 2006 inflaţia anuală a fost de 4,87%, încadrându-se în intervalul de ţintire al BNR. Pentru 2007, ţinta de inflaţie fixată de banca centrală este de 4%, iar pentru 2008 de 3,8%, cu un culoar de fluctuaţie de plus/minus 1%.

N.I.

BNR estimează o apreciere a leului pe termen lung

Moneda naţională se va aprecia în termeni reali pe termen lung, a declarat, ieri, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Cristian Popa, citat de Rompres.

"Vedem un potenţial de apreciere în termeni reali a leului pe termen lung", a precizat Popa. Acesta a dat exemplul Poloniei, Ungariei şi Cehiei unde, în anii care au urmat aderării la UE, oscilaţiile valutare au fost foarte mari, chiar de peste 10 la sută.

Potrivit acestuia, în pofida aprecierii monedei naţionale, entuziasmul românilor pentru monedele străine, în special pentru cele exotice, este din ce în ce mai mare.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a reafirmat, la sfârşitul săptămânii trecute, existenţa riscurilor pe termen lung privind creditele în valută şi a criticat entuziasmul exagerat legat de acestea.

Aprecierea leului i-a dezavantajat pe cei care sperau că prin contractarea unui credit în valută vor plăti dobânzi mai mici, a spus Isărescu. Acesta a arătat că BNR a dat semnale asupra riscurilor pe care le comportă creditele în devize.