DEMERSUL DE NEGOCIERE DE GRUP CU BĂNCILE CARE AU CREDITAT ÎN CHF AURSF: Băncile nu doresc să facă niciun pas către clienţii lor

Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) transmite că eforturile depuse pentru rezolvarea amiabilă a situaţiei dificile cu care se confruntă clienţii băncilor care au acordat credite în CHF şi pentru împărţirea poverii între creditori şi debitori nu au dat rezultatele dorite.

Potrivit unui comunicat al AURSF, mandatul primit de Echipa de Negociere, formată din AURSF şi liderii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF, de reprezentare a intereselor a aproximativ 1.500 debitori cu credite în CHF, a ajuns la final.

În urma acestor negocieri, transmite AURSF, băncile, cu mici excepţii, s-au dovedit inflexibile, şi nu au venit în întâmpinarea clienţilor cu nicio soluţie - fie din cele avansate de Echipa de Negociere, fie proprii.

"Deşi am venit cu numeroase propuneri concrete, niciun argument invocat de noi în cadrul discuţiilor şi demonstrat cu calcule şi simulări nu a fost acceptat de către instituţiile financiare.

Băncile au demonstrat încă o dată că nu doresc să facă niciun pas către clienţii lor - reprezentaţi de noi sau nu - în afara propriilor pseudo-soluţii pe care le-au adoptat imediat după explozia cursului CHF din ianuarie 2015, soluţii care în opinia noastră reprezintă doar o tactică de imagine si nicidecum nu sunt de natură a reprezenta o rezolvare pe termen lung în interesul clientului", se arată în comunicatul Asociaţiei. Redăm mai jos conţinutul acestuia:

"Trebuie să ştiţi că nu ne-a fost deloc uşor nici măcar să le convingem să accepte să se întâlnească cu noi, în ciuda faptului că am prezentat procurile autentice primite din partea consumatorilor. Deşi demersul de negociere a debutat pe 17 martie, când am trimis invitaţiile la discuţii (pentru datele de 2, 3, 6 şi 7 aprilie), unele bănci au acceptat să se întâlnească cu noi, doar în urma transmiterii mai multor adrese, emailuri şi telefoane şi inclusiv a unei reclamaţii, abia în a doua jumătate a lunii mai (Piraeus Bank, OTP Bank şi Bancpost).

Alte bănci (Banca Românească, Credit Europe Bank), deşi s-au întâlnit cu noi cu o întârziere mai mică - la 5 săptămâni de la lansarea invitaţiei, adică finalul lui aprilie - nu au dat ulterior niciun semn că au înţeles să vină în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă debitorii cu credite în CHF, cu toate că noi le-am trimis e-mail-uri şi le-am contactat telefonic, atrăgându-le atenţia că timpul trece şi situaţia celor cu credite în CHF devine tot mai grea.

Este de subliniat faptul că niciuna dintre băncile în discuţie nu a fost de acord ca întâlnirile să aibă loc la sediul ANPC şi nici ca la întâlnirile de la sediul acestora să fie invitat şi un reprezentant al acestei instituţii.

Deşi ne-a adus deservicii majore de imagine în faţa celor care ne-au mandatat, am acceptat solicitarea băncilor de a menţine discreţia, pe tot parcursul negocierilor, asupra datelor şi orelor de întâlnire, a punctelor de vedere exprimate, a soluţiilor propuse de ambele părţi. Am considerat că, în felul acesta, vom crea premisele identificării în comun a unor variante care să permită îndeplinirea mandatului primit din partea consumatorilor - de reducere semnificativă a ratei lunare a creditului şi că băncile vor avea maturitatea să aprecieze mâna întinsă de consumatori şi dorinţa lor de a găsi o rezolvare ne-litigioasă a problemei. Din păcate, se pare că, în majoritatea cazurilor, băncile ne-au înşelat aşteptările.

În acest moment, situaţia se prezintă astfel:

- o singură bancă a returnat consumatorilor comisioane de risc/de administrare percepute în mod abuziv şi a făcut o ofertă de discount la soldul creditului (Banca Transilvania, pentru clienţii Volksbank). Deşi reprezentanţii Băncii au precizat în contextul discuţiilor purtate că această ofertă este rezultatul unui efort colectiv, care include şi demersurile făcute de clienţi şi de reprezentanţii acestora, apreciem că procesul de negociere nu a influenţat în mod direct aspectele concrete ale ofertei financiare. Banca nu a acceptat niciuna dintre propunerile făcute de noi în cursul celor două întâlniri avute la finalul lunii aprilie - nici măcar cele privind oferirea unor dobânzi fixe sau ale unor dobânzi variabile cu o limită asumată de ambele părţi în ceea ce priveşte posibila creştere/scădere a acestora în viitor;

- o singură bancă (Raiffeisen Bank) ne-a pus la dispoziţie simulări individuale de conversie a creditului în lei, care implică o reducere a ratelor consumatorilor pentru toată perioada de existenţă a creditului, reducere care diferă de la caz la caz. Această ofertă are, însă, la bază "reţeta" stabilită unilateral de bancă înainte de începerea negocierii, nicidecum o repliere pe nevoile consumatorilor sesizate în timpul procesului de negociere.

Astfel, în loc să propună o soluţie cu adevărat adaptată nevoilor clienţilor, banca a ales să mascheze sub forma ajutorului corectarea propriei politici comerciale astfel încât să intre într-o zonă de normalitate: reducerea marjei fixe de dobândă, care este printre cele mai mari din piaţă, prin aducerea ei într-o zonă de competitivitate şi eliminarea comisionului lunar/anual de administrare. Echipa de Negociere a sesizat băncii aceste aspecte şi a înaintat propuneri pertinente, bazate pe cazuistica băncii, pentru o reconfigurare a ofertei, astfel încât să reflecte spiritul negocierii.

Banca nu a dat, încă, niciun răspuns la solicitarea Echipei de Negociere în ceea ce priveşte aplicarea soluţiilor propuse de noi pentru a obţine o reducere semnificativă a ratei lunare, pentru toţi consumatorii reprezentaţi, în conformitate cu mandatul primit;

- una dintre bănci ne-a promis că va oferi propuneri şi soluţii în urma analizării rezultatelor unui proiect-pilot aflat la momentul întâlnirii în plină desfăşurare (OTP Bank), dar nu avem în acest moment nicio indicaţie asupra posibilelor propuneri şi soluţii avute în vedere de bancă. Întâlnirea la care acestea ar urma să ne fie aduse la cunoştinţă va avea loc în după-amiaza zilei de 7 iulie;

- una dintre bănci ne-a comunicat că nu are în vedere oferirea de soluţii de restructurare/conversie a creditelor, cu acordarea de facilităţi pentru consumatori, decât în situaţia prezentării de documente de venit şi a documentelor ce atestă starea de sănătate sau alte situaţii speciale, din care să reiasă dificultăţi majore în ceea ce priveşte posibilitatea de plată a ratelor lunare (Credit Europe Bank). În consecinţă, niciunul dintre consumatorii reprezentaţi de noi nu a primit vreo ofertă din partea băncii. Mai mult, banca nu a fost de acord să ofere niciun detaliu asupra gradului de îndatorare la care consumatorii devin eligibili pentru soluţii de reducere a ratelor din partea băncii, nici asupra altor criterii de acceptare a acestor solicitări. Din abordarea băncii înţelegem că nu îşi doreşte o soluţionare generică a problemei creditelor în CHF, ci stingerea "incendiilor" pe măsură ce ele apar, întreţinând astfel un raport de dependenţă, prin forţarea clienţilor săi să apeleze periodic la bunăvoinţa ei de a le acorda o restructurare.

- Banca Românească şi Piraeus Bank nu au răspuns până în prezent în niciun fel la repetatele noastre solicitări de a ne comunica concluziile la care au ajuns în urma analizării situaţiei consumatorilor reprezentaţi de noi, deşi am agreat împreună în cadrul discuţiilor o a doua întâlnire de analiză a opţiunilor.

După numeroase insistenţe, Bancpost a răspuns totuşi în cursul zilei de astăzi - 01.07.2015 (la ora 16.16) şi ne-a comunicat că se concentrează în prezent pe definitivarea unor soluţii individuale pentru toţi clienţii creditaţi în CHF, inclusiv cei reprezentaţi de Echipa de Negociere. Nu suntem în măsură să confirmăm acest aspect - nici ca direcţie a soluţiei, nici ca materializare a iniţiativei. Demersul pare însă mai mult unul de imagine, având în vedere că răspunsul băncii vine la mai bine de 3 luni de la data când i-a fost adresată invitaţia şi la o zi după finalizarea, cel puţin formală, a procesului de negociere, în contextul în care întâlnirea cu această bancă a avut loc la data de 22.05, iar noi ne-am manifestat toată disponibilitatea de a participa ulterior la orice tip de consultări pe acest subiect.

În ciuda insistenţelor noastre, aceste 3 bănci nu au trimis vreo ofertă pentru consumatorii reprezentaţi (nici globală, nici individuală). Această atitudine ne demonstrează nu doar că aceste bănci nu au arătat o reală deschidere în legătură cu problemele financiare ale propriilor clienţi ci şi faptul că nu au de gând să adopte de bunăvoie soluţii care presupun împărţirea poverii, continuând să afişeze o poziţie de forţă în relaţia cu clienţii. Ne îngrijorează tratamentul la care este supus un client obişnuit în încercarea de a discuta cu banca, dacă o echipă de negociere formată din oameni cu cunoştinţe financiare şi juridice avansate a avut parte de acest tratament.

Toate întâlnirile avute cu băncile au presupus atât o corespondenţă premergătoare pentru a le convinge să se întâlnească cu noi, cât şi o pregătire asiduă a fiecărei negocieri materializată prin întâlniri, studii concrete de caz, analiza diverselor tipuri de contracte de credit şi a acţiunilor cu caracter potenţial abuziv, cât şi documentarea istorică a evoluţiei şi evenimentelor asociate creditării în CHF. La fiecare bancă am propus soluţii concrete, în anumite cazuri acestea fiind însoţite de simulări matematice şi mecanisme contractuale, pentru a exemplifica cât mai bine solicitările noastre.

Ceea ce trebuie subliniat este faptul că băncile nu admit că creditul în CHF a fost şi este în continuare un produs toxic, la baza oricăror soluţii standard oferite de acestea stând argumente care ţin de dificultăţile consumatorilor în rambursare (dificultăţi temporare ale debitorului la plata ratelor cauzate de factori externi ca de exemplu pierderea serviciului, diminuarea veniturilor familiei, situaţii speciale personale ca de exemplu boli sau decese în familie, etc). În lipsa recunoaşterii şi asumării responsabilităţii pentru oferirea către consumatori şi pentru publicitatea agresivă făcută acestui tip de produs, este evident că nu poate fi vorba despre o «împărţire reală a poverii».

Cu privire la decizia comercială de a lansa acest produs, băncile au susţinut că echipelor lor de specialişti le-a fost imposibil să prevadă evoluţia acestei valute. Cu toate acestea, băncile pretind de la consumatori cu cunoştinţe economice mult inferioare să îşi asume consecinţele accesării produsului.

Toate băncile au invocat faptul că au adresat problema creşterii cursului valutar din ianuarie 2015 prin diverse metode - fixarea cursului la nivelul anterior, actualizarea anticipată a dobânzii, prin preluarea valorii negative a indicelui LIBOR CHF, scăderea marjei fixe de dobândă cu o anumită valoare, pentru o perioadă limitată.

De asemenea, cu excepţia BT/VBR, care a returnat comisioanele percepute abuziv prin diminuarea soldului creditului, nicio bancă nu şi-a manifestat intenţia de a adresa global prejudiciul creat consumatorilor de clauzele abuzive existente în contracte.

Vă reamintim că în cadrul discuţiilor purtate cu fiecare bancă, Echipa de Negociere a cerut găsirea unei soluţii de reducere semnificativă a ratei, prin orice variantă posibilă, dar acordând prioritate conversiei în lei, simultan cu aplicarea unui discount la soldul creditului (aşa cum s-a întâmplat în cazul Volksbank/Banca Transilvania).

Considerăm că aceste întâlniri au demonstrat că băncile au o atitudine de superioritate şi iresponsabilitate faţă de problemele debitorilor, chiar dacă înainte de acest demers au afirmat că vor da dovadă de responsabilitate şi că singura soluţie pentru rezolvarea acestei situaţii este negocierea şi implementarea de soluţii, discutate între bancă şi client. În acest moment, avem certitudinea că băncile nu sunt dispuse să reducă povara debitorilor decât în urma adoptării unei reglementări legislative. De altfel, la începutul procesului de negociere, câteva instituţii de credit au refuzat iniţial să se întâlnească cu noi, invocând faptul că aşteaptă forma finală a unor măsuri legislative aflate la acel moment în dezbatere.

Dorim să îi asigurăm pe toţi membrii AURSF în numele cărora am negociat că rămânem angajaţi, cu toate puterile noastre şi cu toate resursele de care dispunem, în susţinerea intereselor lor şi că, în măsura în care vreuna dintre bănci va veni către noi cu un răspuns sau cu o soluţie care să vizeze reducerea pe termen lung a ratei lunare de plată, îi vom informa în cel mai scurt timp posibil. De asemenea, le stăm la dispoziţie cu orice informaţie din cursul procesului de negociere care i-ar putea ajuta.

În plus, în contextul în care majoritatea băncilor au ignorat problemele majore cu care se confruntă consumatorii cu credite în CHF şi dramele familiale ale acestora, vom continua să ne luptăm cu toată determinarea pentru a convinge decidenţii politici din Guvern şi Parlament să adopte o lege a conversiei creditelor din valută în lei care să oblige băncile implicate în creditarea în CHF să îşi asume o parte a poverii aflate astăzi exclusiv în sarcina debitorilor, precum şi partea lor de vină pentru creditarea iresponsabilă din perioada 2006-2008".

AURSF precizează că va organiza, în data de 9 iulie, o conferinţă de presă la care va da detalii complete în legătură cu modul de desfăşurare al negocierilor şi în care va răspunde tuturor întrebărilor care adresate, atât de jurnalişti, cât şi de consumatorii pe care i-a reprezentat în procesul de negociere.