Shalev Hulio, directorul executiv al companiei israeliene NSO Group, iniţiatorul programului Pegasus, prin intermediul căruia în urmă cu câţiva ani mai mulţi lideri din ţările democratice, politicieni, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, ai societăţii civile şi mai mulţi jurnalişti - în total peste 50.000 persoane - au fost urmăriţi, prin intermediul telefoanelor mobile, de guvernele unor state mai puţin prietenoase, a anunţat că demisionează de la conducerea firmei ca urmare a reorganizării acesteia. Odată cu Shalev Hulio ar urma să părăsească firma 100 din cei 700 de angajaţi ai acesteia şi, conform cotidianului britanic The Guardian - care este singurul ce citează această informaţie din comunicatul companiei israeliene -, NSO Group se va concentra în perioada următoare pe contractele derulate cu statele membre NATO. Totodată, până la numirea unui nou director executiv, conducerea NSO Group va fi exercitată interimar de Yaron Shoat, directorul operaţional al companiei.
Reorganizarea NSO Group "include toate aspectele activităţii derulate, inclusiv eficientizarea operaţiunilor sale pentru a se asigura că firma rămâne una dintre cele mai importante companii de informaţii cibernetice de înaltă tehnologie din lume, concentrându-se pe relaţia cu ţările membre NATO", a arătat purtătorul de cuvânt al companiei, citat de cotidianul britanic.
Demisia lui Hulio şi concentrarea imediat a NSO Group pe relaţia cu ţările membre NATO ridică semne de întrebare cu privire la politica firmei în timpul fostului director executiv, care a vândut aplicaţiile sale de luptă împotriva teroriştilor inclusiv unor state din zona Asiei care sunt suspecte de legături cu teroriştii sau cu finanţarea acestora.
Aşa a fost cazul programului spion Pegasus, ce a fost folosit pentru accesarea telefoanelor mobile în scopul extragerii datelor şi pentru activarea camerelor şi microfoanelor. Deşi, la vremea respectivă, NSO Group a spus că programul este vândut doar agenţiilor guvernamentale pentru a viza criminali şi terorişti, iar vânzările necesită aprobarea guvernului israelian, există suficiente dovezi ce arată că spyware-ul a fost folosit de anumite guverne împotriva disidenţilor politici, jurnaliştilor, diplomaţilor şi chiar liderilor Uniunii Europene, printre statele vizate că ar fi făcut acest lucru numărându-se Mexic, Azerbaidjan, Kazahstan, Rwanda, Maroc, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Ungaria şi India.
În noiembrie 2021, administraţia Biden a plasat NSO Group pe o listă neagră a SUA, după ce a stabilit că respectiva companie a acţionat "contrar politicii externe şi intereselor de securitate naţională ale SUA".
Desemnarea NSO în compania hackerilor din China şi Rusia, a avut loc la trei luni după ce un consorţiu de jurnalişti care lucrează cu grupul francez non-profit Forbidden Stories, a dezvăluit mai multe cazuri de lideri politici (printre care s-a numărat şi preşedintele francez Emmanuel Macron), jurnalişti şi activişti care au fost urmăriţi prin intermediul Pegasus de guverne străine.
Retragerea lui Shalev Hulio abia acum de la conducerea NSO Group pare suspectă şi prin prisma faptului că au existat informaţii publicate de cotidianul The Times of Israel încă din 31 octombrie 2021 conform cărora şeful companiei va renunţa la funcţia deţinută. De atunci au trecut aproape 10 luni şi acum avem parte de un anunţ, care, dacă luăm în considerare şi informaţiile oferite de site-ul calcalistech.com, sub semnătura lui Meir Orbach, ar avea legătură mai mult cu dorinţa lui Hulio de a înstrăina compania, el urmând să fie responsabil cu găsirea unui nou proprietar.
Sursa citată mai arată că NSO Group a fost supusă unei examinări deosebit de intense încă de anul trecut. Apple a intentat un proces împotriva companiei şi a firmei-mamă OSY Technologies pentru presupusă supraveghere şi vizare a SUA. NSO s-a confruntat, de asemenea, cu acţiuni în instanţă legale sau critici din partea Microsoft, Meta, Alphabet şi Cisco, pentru că ar fi fost implicată în eludarea securităţii pentru produsele fabricate de aceste companii şi în vânzarea acestei eludări sub formă de instrumente de hacking guvernelor străine.
Surse apropiate companiei au afirmat pentru Calcalist că decizia recentă a Ministerului Apărării de la Tel-Aviv de a reduce numărul de licenţe pentru vânzarea de instrumente cibernetice ofensive a dus deja la falimentul mai multor companii şi la dificultăţi pentru altele, printre acestea din urmă numărându-se şi NSO Group. Cu toate acestea, susra citată arată că NSO Group va încheia anul 2022 cu un plus de 150 milioane dolari.
Se pare însă că firma respectivă a fost obiectului unei anchete declanşată la începutul lunii august de Amit Marari, procurorul general adjunct al Israelului, privind utilizarea de către poliţie a programelor spion şi şi instrumentelor cibernetice ofensive dezvoltate de NSO şi alte companii împotriva cetăţenilor.
În ecuaţia retragerii lui Hulio de la conducerea NSO Group un rol l-ar putea juca şi faptul că acesta a fost citat de Înalta Curte de Justiţie a Spaniei, în luna iunie 2022, să depună mărturie într-un dosar deschis pentru spionarea politicienilor spanioli prin intermediul programului Pegasus. Pentru audierea şefului NSO Group, Înalta Curte de la Madrid a stabilit o comisie rogatorie, urmând ca judecătorul Jose Luis Calama să se deplaseze în Israel. Conform informaţiilor din presa spaniolă, în scandalul Pegasus, ar fi fost urmăriţi prim-ministrul Pedro Sanchez, ministrul de Interne - Fernando Grande-Marlaska, ministrul Apărării - Margarita Robles şi ministrul Agriculturii - Luis Planas. De aceea, judecătprul spaniol a cerut guvernului de la Madrid desecretizarea actelor, documentelor şi informaţiilor care sunt legate de scandalul Pegasus.
Mai arătăm că numele companiei - NSO Group - vine de la iniţialele celor trei cofondatori ai săi: Niv Carmi, Shalev Hulio şi Omri Lavie.