Democraţia directă, sperietoarea clasei politice

Necesitatea unui parteneriat real între decidenţii politici şi societatea civilă, între guverne, parlamente şi cetăţeni, a constituit principala temă de dezbatere a celei de-a XII-a ediţii a Forumului Global al Democraţiei Directe Moderne, eveniment care s-a desfăşurat săptămâna trecută, timp de patru zile (15-18 mai), la Bucureşti.

În cadrul Forumului organizat în ţara noastră, am asistat practic la două evenimente: unul în care a fost implicată clasa politică şi care şi-a desfăşurat în prima zi lucrările la Palatul Parlamentului şi în următoarele trei zile în sala Teatrului de revistă Constantin Tănase şi una destinată strict celor peste 500 de participanţi din 60 de state ale lumii care s-a desfăşurat prin aula şi sălile de seminar de la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti, ba chiar şi pe spaţiul verde din apropierea unităţii de învăţământ superior.

În timp ce politicienii se băteau în piept cu declaraţii bombastice privind rolul cetăţenilor în societate, importanţa votului acestora şi importanţa democraţiei şi a statului de drept, prin cotloanele Facultăţii de Sociologie cetăţeni europeni, dar şi din Cuba, Filipine, Sudan, Africa de Sud, Brazilia, Chile, Taiwan, Portugalia, Mexic şi alte state mai îndepărtate ale lumii doreau să ştie care sunt fundamentele democraţiei reale, ce aduce ea mai bun pentru cetăţeni, în ce constă statul de drept şi cum se pot opune derapajelor autorităţilor pentru a asigura respectarea totală a drepturilor şi libertăţilor omului. Ei au asistat la 62 de sesiuni de dezbateri în care s-a discutat nu doar despre democraţie, stat de drept, importanţa votului, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, implicarea tinerilor în acţiunea decizională, dar şi despre actuala situaţie geopolitică la nivel global, despre dezvoltarea economică, despre combaterea schimbărilor climatice, tranziţie verde şi tranziţie digitală.

Profesorul universitar Ivan Vejvoda, şef al Programului Europe's Futures derulat în cadrul Institutului de Ştiinţe Umane (IWM) din Viena, a afirmat în prima zi a evenimentului de la Bucureşti: "Nu există democraţie fără un cămin sigur. De aceea, nu trebuie să uităm niciodată că trebuie să luptăm pentru democraţie şi libertate, iar aici mă refer la o luptă continuă".

Clara Egger, profesor în cadrul Universităţii Erasmus din Olanda susţine că "democraţia directă permite oamenilor care nu au încredere unii în alţii să decidă în mod colectiv asupra viitorului lor".

• Implicarea mai mare a cetăţenilor în luarea deciziilor, o solicitare constantă la forumul de la Bucureşti

Rolul cetăţenilor trebuie să crească în democraţia modernă, a declarat Marjan Ehsassi, director executiv pentru Europa a Fondului pentru Inovare în Democraţie, care a precizat: "Cetăţenii vor să aibă un rol semnificativ şi vocea lor să fie auzită şi luată în seamă de către factorul politic. De aceea, consider că guvernele trebuie să fie parteneri şi să susţină acest demers".

De aceeaşi parte a baricadei se situează şi Daniela Vancic, manager al Programului European din cadrul Democracy International, care susţine că este necesar ca Iniţiativa Cetăţenească Europeană să preia modelul democraţiei directe elveţiene, cu mai multe niveluri de aprobare şi ajustare, singurul - în opinia domniei sale - să dea forţă ideilor exprimate în cadrul Iniţiativei pentru ca acestea să fie implementate de Comisia Europeană şi de Parlamentul European.

În ceea ce priveşte decidenţii politici, Caroline Vernaillen, responsabil pentru comunicare din partea organizaţiei Democracy International, a atras atenţia cu privire la autocraţii care afirmă că susţin democraţia, dar nu o fac, pentru că se tem de cetăţeni, de puterea acestora când cooperează.

Referitor la acest aspect, Mihail Sirkeli, director executiv la Piligrim-Demo a arătat: "Democraţia ar trebui să fie mai defensivă, astfel încât oamenii care încearcă să submineze democraţia şi instituţiile democratice să nu reuşească".

Politologul francez Raul Magni Berton, profesor la Universitatea Catolică din Lille şi la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Grenoble a punctat: "Principala provocare este conceptualizarea democraţiei directe datorită numeroaselor sale instrumente care, deşi sunt lipsite de consens, sunt cele mai democratice".

Majoritatea participanţilor la cea de-a XII-a ediţie a Forumului Global al Democraţiei Directe Moderne, forum care a fost înfiinţat în urmă cu 15 ani, au afirmat că este necesar ca reprezentanţii clasei politice, a decidenţilor lumii, ai decidenţilor la nivel regional, naţional şi local să ia în considerare şi ce doresc cetăţenii, pe care să îi consulte periodic cu privire la anumite teme importante aflate pe agenda zilei.

• Politicienii, preocupaţi de PNRR şi de alegerile locale şi parlamentare

Clasa politică de la Bucureşti a fost preocupată în zilele forumului să vorbească despre reconstruirea încrederii între cetăţeni şi factorii de decizie din cadrul statului, iar acest lucru a fost discutat cu precădere în cadrul celor două dezbateri organizate la Teatrul de revistă Constantin Tănase, cu o parte dintre candidaţii români la alegerile europarlamentare şi alegerile locale.

În cadrul dezbaterii pentru alegerile europarlamentare, Dragoş Pîslaru, co-preşedinte REPER a afirmat că proiectul de ţară pe care îl avem este Uniunea Europeană şi temele europene se află pe agenda zilnică a cetăţenilor români. Deşi au încercat să câştige încrederea participanţilor la dezbatere, domnul Pîslaru şi ceilalţi candidaţi la europarlamentare - Violeta Alexandru (Alianţa Dreapta Unită - USR+FD+PMP), Roxana Mînzatu (alianţa PSD-PNL), independenţii Vlad Gheorghe şi Nicu Ştefănuţă - s-au contrat pe modul de implementare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, despre care reprezentanţii opoziţiei politice afirmă că este întârziat cu 18 luni, dar despre care reprezentanta coaliţiei de guvernare PSD-PNL a afirmat că a fost scris prost, deoarece include în el reforme ce nu pot fi implementate, cum ar fi reducerea pragului de impozitare a microîntreprinderilor şi eliminarea unor facilităţi fiscale pentru sectorul construcţiilor, IT şi agricultură.

Cu toate acestea, toţi candidaţii prezenţi la dezbatere le-au transmis participanţilor la forum că PNRR este singura şansă de reformare şi dezvoltare a ţării noastre, la care au adăugat şi fondurile pe politica de coeziune din cadrul financiar european multianual 2021-2027.

Mădălina Mihalache, şeful Biroului Parlamentului European în România a spus că "alegerile europene sunt cel mai mare exerciţiu democratic multinaţional din lume", mai ales că de la alegerile europarlamentare din 2019 şi până acum Europa a fost marcată de mai multe crize, care au relevat necesitatea unor soluţii la nivel european.

Mădălina Mihalache a precizat: "Fără o implicare a cetăţenilor, puterea democratică a Parlamentului European se diminuează. În contextul acestor recente provocări la nivelul UE, cel mai recent Eurobarometru a arătat că 73% dintre cetăţenii europeni recunosc impactul pe care Uniunea îl are asupra vieţii lor. Cred că această conştientizare se reflectă în dorinţa de a participa la alegerile europene, 71% dintre respondenţi şi-au exprimat intenţia de a vota, ceea ce reprezintă cu 10 procente mai mult decât la ultimele alegeri".

În ceea ce priveşte dezbaterea cu candidaţii la alegerile locale, Radu Mihaiu, USR, a afirmat că, din păcate, în ţara noastră numărul cetăţenilor cu drept de vot care participă la alegeri este mult mai mic decât în democraţiile consolidate din centrul şi vestul Europei şi a precizat că alegerile sunt cel mai important moment de luare a deciziilor pentru că atunci se decid reprezentanţii cetăţenilor, ai societăţii civile.

Radu Mihaiu, primarul Sectorului 2 al municipiului Bucureşti a spus: "Cetăţenii îşi desemnează nişte reprezentanţi care să gândească deciziile şi să le pună în aplicare. Din acest punct de vedere, aş spune că, din păcate, în România, din ce în ce mai puţini oameni fac acest exerciţiu şi, din păcate, prezenţa la alegeri este una destul de mică. Pe de altă parte, sunt multe grupuri civice, multe organizaţii neguvernamentale, care participă la luarea deciziilor, inclusiv în dezbaterile organizate de autoritatea publică, inclusiv în a propune soluţii (...). Sunt proiecte care au pornit de la societatea civilă şi s-au implementat sau urmează să se implementeze. Sunt ajustări de proiecte care au pornit de la feedback-ul oamenilor şi există o implicare. Deci, există o parte importantă a societăţii care se implică şi care, sigur, poate fi luată în seamă şi putem să ne ajustăm politicile în funcţie de această parte activă a societăţii, dar există şi o parte a societăţii care nu se implică foarte mult, din păcate, şi trebuie să facem eforturi să îi implicăm mai mult decât până acum pentru că în România, la alegeri se prezintă mult mai puţini oameni decât se întâmplă în alte democraţii consolidate".

La rândul său, Ion Dogalniuc, primarul localităţii Colibaşi, raionul Cahul, Republica Moldova, a precizat: "Implicarea cetăţenilor în tot ceea ce înseamnă o guvernare la nivel local este esenţială pentru o democraţie veritabilă (...). Am creat diferite oportunităţi cetăţenilor de a se implica în procesul decizional, de a cunoaşte toate problemele localităţii, de a se selecta acele probleme şi priorităţi care consideră dânşii că sunt necesare la prima etapă de implementat şi nu în ultimul rând, de a se implica în procesul de soluţionare a problemelor identificate".

• Încrederea - piatra de temelie a democraţiei

Forumul Global al Democraţiei Directe Moderne şi-a încheiat a XII-a ediţie cu adoptarea unei noi declaraţii, care pune în prim plan necesitatea reconstiturii încrederii între cetăţeni şi factorii decizionali.

În textul declaraţiei finale se arată: "Noi, participanţii la Forumul global 2024 pentru democraţia directă modernă, reuniţi la Bucureşti, România, în perioada 15-18 mai 2024, sub tema generală "Încredere: reconstruirea fundaţiilor pentru rezilienţa democratică", declarăm următoarele: Încrederea este fundamentală; recunoaştem încrederea ca piatra de temelie pe care se află democraţiile. Încrederea în instituţii, în mass-media şi unul în celălalt este esenţială pentru funcţionarea democraţiilor. Este de datoria noastră să cultivăm şi să consolidăm această încredere prin cetăţenie activă, guvernare transparentă şi practici democratice solide".

Documentul citat subliniază rolul pe care îl joacă democraţia în menţinerea păcii şi în soluţionarea conflictelor. Declaraţia de la Bucureşti a Forumului Global al Democraţiei Directe Moderne arată: "Democraţia, cu mecanismele sale de participare şi structurile de guvernare incluzive, joacă un rol crucial în prevenirea conflictelor şi încurajarea păcii durabile. În timp ce deliberăm asupra provocărilor cu care se confruntă lumea astăzi, inclusiv război, populism, schimbări climatice şi pandemii, ne reafirmăm angajamentul de a folosi instrumente democratice pentru a aborda aceste crize globale şi pentru a promova stabilitatea şi prosperitatea pentru toţi".

În ceea ce priveşte democraţia europeană, documentul afirmă că instituţiile de la Bruxelles trebuie să investească în incluziune şi participarea cetăţenilor, şi că este necesar ca toţi cetăţenii europeni cu drept de vot să participe la alegerile din 6-9 iunie privind viitoarea componenţă a Parlamentului European, care va decide viitoarea structură a Comisiei Europene.

"Iniţiative precum Conferinţa privind Viitorul Europei şi Iniţiativa Cetăţenească Europeană reprezintă un bun început pentru a spori implicarea cetăţenilor şi asumarea în conturarea viitorului Europei, dar trebuie aprofundate", se arată în declaraţia de la Bucureşti.

Participanţii la forum se mai angajează să sprijine mass-media independentă, să combată dezinformarea, să valorifice inovaţiile tehnologice şi să rămână vigilenţi, pentru a consolida procesele democratice şi a spori implicarea cetăţenilor. Ei mai afirmă că dezvoltarea democraţiilor directe locale va duce la abordarea cu prioritate de către factorii decizionali a nevoilor şi dorinţelor cetăţenilor, şi atrag atenţia că este nevoie ca autorităţile să implice în procesul decizional cât mai mulţi tineri şi să sprijine iniţiativele acestora pentru a dezvolta o cultură a angajamentului civic, ce va duce la o democraţie mai incluzivă şi mai reprezentativă pentru generaţiile viitoare.