Departamentul de Stat american: România, sursă primară pentru traficul de persoane în Europa

Ţara noastră rămâne o sursă primară pentru traficul de persoane în Europa, arată un raport al Departamentului de Stat al SUA publicat la finalul săptămânii trecute. Experţii americani susţin că traficanţii de carne vie în scop sexual şi în scopul muncii forţate trimit din România către statele din vestul Europei atât cetăţeni români, cât şi migranţi din alte state în ţara noastră. Cele mai multe victime sunt cele în urma traficului de persoane în scop sexual, femeile fiind traficate atât în România, cât şi în Austria, Irlanda, Italia, Spania şi Marea Britanie, se menţionează în documentul respectiv.

"Grupurile vulnerabile includ copii din centrele de plasament, copii ai căror părinţi se află la muncă în străinătate, membri ai comunităţilor de romi, femei fără studii (sau cu puţini ani de şcoală) şi cu venituri reduse, migranţi şi solicitanţi de azil. Traficanţii operează individual sau în grupuri mici pe baza legăturilor familiale sau a intereselor comune. Autorităţile raportează mai puţine cazuri care implică grupuri criminale organizate, careau o ierarhie strictă şi un lider puternic. Traficanţii au continuat să folosească metoda de recrutare «lover-boy» prin intermediul căreia victimele acceptă oferte de muncă dubioase şi riscante în diverse domenii, iar apoi, prin diferite metode şi forme de control, sunt obligate să practice prostituţia. Experţii continuă să raporteze românce recrutate pentru căsătorii simulate în Europa de Vest; după încheierea acestor căsătorii, traficanţii forţează femeile să facă sex sau să presteze diferite servicii", se spune în raportul citat.

Experţii americani susţin că Guvernul României nu îndeplineşte pe deplin standardele minime pentru reducerea semnificativă şi chiar eliminarea traficului de persoane, în ciuda eforturilor mari depuse în ultimii ani de autorităţile de la Bucureşti, eforturi printre care se numără crearea de noi posturi de investigator financiar la nivel naţional, înfiinţarea unei unităţi specializate pentru investigaţii financiare, inclusiv infracţiuni legate de trafic de persoane, în cadrul Direcţiei de Investigare a Crimei Organizate şi Terorismului (DIICOT), şi înfiinţarea unui comitet interministerial anti-trafic de persoane, compus din membrii ai Executivului şi ai societăţii civile.

"Cu toate acestea, guvernul nu a îndeplinit standardele minime în mai multe domenii cheie. Autorităţile au investigat, au urmărit penal şi au condamnat mai puţini traficanţi decât anii trecuţi. Presupusa complicitate la infracţiunile de trafic a persistat, în special în cazul oficialilor care exploatează copiii aflaţi în îngrijirea centrelor de plasament. Autorităţile nu au verificat indicatorii de trafic de persoane şi nu au identificat în mod proactiv victimele în rândul populaţiilor vulnerabile, cum ar fi solicitanţii de azil, migranţii, persoanele traficate pentru prostituţie sau copiii din centrele de plasament. Mai mult, guvernul nu a oferit finanţare suficientă ONG-urilor pentru servicii de asistenţă şi protecţie, lăsând majoritatea victimelor fără servicii şi expuse riscului de retraficare", se precizează în raport.

• Minorii reprezintă 50% din victimele traficului de persoane din ţara noastră

Experţii americani mai notează că minorii reprezintă aproape jumătate din victimele traficului de persoane identificate ca provenind din România. Potrivit surse citate, fetele, care locuiesc în centre de plasament sau în centrele pentru persoane cu dizabilităţi, rămân vulnerabile la traficul sexual. Mai multe ONG-uri notează că foşti rezidenţi ai acestor instituţii publice servesc ca recrutori ai fetelor minore din cadrul respectivelor centre.Traficanţii exploatează copii de etnie romă în scop sexual sau prin obligarea practicării cerşetoriei.

"Exploatarea minorilor prin muncă continuă să fie subraportată, printre victime numărându-se şi copii cu vârsta până în 5 ani. Presa a evidenţiat cazuri de minori angajaţi sezonier în industria ospitalităţii de-a lungul coastei Mării Negre. Traficanţii îşi obligă victimele - adulţi şi copii - să muncească în agricultură, construcţii, hoteluri, producţie şi servicii casnice, precum şi să cerşească sau să fure, atât în România, cât şi în alte state europene unde îi trimit pe aceştia. Amploarea traficului de carne vie în scop al exploatării sexuale din România şi Republica Moldova în statele vest-europene este necunoscută. Traficanţii din România exploatează migranţii din Africa, Europa şi Asia de Sud şi de Sud-Est în industria construcţiilor, hotelurilor şi procesării alimentelor. Migranţii din Asia de Est, care lucrează în industria construcţiilor şi a ospitalităţii, sunt expuşi unui risc deosebit de trafic din cauza lipsei de acces la informaţii în limba lor maternă şi a practicilor înşelătoare ale angajatorilor. Migranţii din Orientul Mijlociu şi din Asia de Sud şi Centrală care intră în România la graniţa cu Serbia, al căror obiectiv principal este să-şi continue drumul către Europa de Vest şi de Nord, sunt sau pot deveni victime ale traficului în România. Observatorii au raportat că Guvernul a tolerat practici prin care angajatorii confiscau permisele de şedere şi documentele de călătorie ale lucrătorilor străini pentru a le limita libertatea şi a facilita potenţialele deportări. Acest aspect este îngrijorător dacă reţinem că în România au rămas 107.000 din cei 3,5 milioane de refugiaţi ucraineni care au intrat în această ţară, iar din cei 107.000 aproape 50% sunt copii", se mai arată în documentul citat.

• Funcţionarii publici, complici ai traficanţilor de carne vie

Experţii americani acuză complicitatea unor oficiali cu cei care conduc activităţile de trafic de persoane.

"În 2022, autorităţile au dispus începerea urmăririi penale pentru şase oficiali acuzaţi de complicitate, inclusiv un primar, pentru presupuse infracţiuni de trafic care implică şase minori, printre care o fată în vârstă de 12 ani. Într-un caz, doi angajaţi ai Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului au obligat patru copii să lucreze în agricultură şi i-au supus unor abuzuri repetate şi condiţii de viaţă periculoase. Autorităţile au dispus trimiterea în judecată a doi poliţişti, care au ignorat acuzaţiile unei victime ale traficului sexual de copii. Cei doi sunt acuzaţi de abuz în serviciu, fals intelectual, ajutor oferit făptuitorului şi neglijenţă. Observatorii au raportat o posibilă complicitate oficială la infracţiunile de trafic în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, susţinând că autorităţile nu au investigat acuzaţiile privind traficul de muncă în cadrul unui aranjament pentru protejarea angajatorilor români care nu aveau forţă de muncă domestică calificată", se exemplifică în raportul citat.

Documentul mai arată că organele de cercetare penală se confruntă cu o acută lipsă de personal. Astfel, potrivit informaţiilor din raport, un procuror şi un ofiţer de poliţie specializat în combaterea traficului de persoane trebuie să monitorizeze zone cu un milion de locuitori şi să instrumenteze simultan 100 de cauze penale.

• 138 traficanţi de persoane, condamnaţi de instanţe în anul 2022

Potrivit datelor din raportul întocmit de Departamentul de Stat, guvernul de la Bucureşti a identificat anul trecut 492 de victime (336 victime trafic sexual, 73 trafic prin muncă, 83 forme nespecificate de trafic), comparativ cu 488 în 2021 şi 596 în 2020. Dintre cele 492 victime, 233 erau copii (aproape 50%), iar 153 fete care erau victime ale traficului sexual. Marea majoritate a victimelor identificate au fost cetăţeni români, dintre care 287 au fost exploatate în ţară şi 203 au fost exploatate în Europa de Vest.

În anul 2022, autorităţile din ţara noastră au investigat 458 de noi cazuri de trafic de persoane (399 trafic sexual, 37 trafic prin muncă, 22 forme nespecificate de trafic), în scădere de la 628 cazuri în 2021 şi 552 cazuri în 2020.

"În cazurile respective, procurorii au dispus începerea urmăririi penale pentru 307 inculpaţi (258 pentru trafic de persoane în scop sexual) ceea ce reprezintă o scădere semnificativă de la 522 inculpaţi în 2021, dar o creştere faţă de 234 inculpaţi în 2020. În anul 2022, instanţele au condamnat 138 traficanţi de persoane (122 pentru trafic sexual, 16 pentru trafic de muncă), în scădere faţă 162 traficanţi condamnaţi în anul 2021. Traficanţii condamnaţi au primit sentinţe cuprinse între 2 ani şi 22 de ani îchisoare cu executare. O parte dintre traficanţi au beneficiat de decizia Curţii Constituţionale privind intervenirea prescripţiei răspunderii penale şi au fost puşi în libertate", mai arată raportul Departamentului de Stat.

De aceea, oficialii americani solicită autorităţilor de la Bucureşti să mărească pedepsele prevăzute în Codul penal pentru traficul de persoane, să stabilească termene de prescripţie a răspunderii penale mai mari pentru aceste infracţiuni, să acorde asistenţă victimelor infracţiunilor respective, să sprijine grupurile vulnerabile, să majoreze numărul ofiţerilor de poliţie şi procurorilor care instrumentează dosare ce privesc traficul de persoane şi să verifice cu atenţie recrutările de personal pentru muncă în străinătate, pentru a evita ca cetăţenii care pleacă la muncă peste hotare să cadă victime ale traficului de persoane.