English
Deponenţii cu sume mai mari în bănci decât plafonul garantat de 100.000 de euro au început să-şi retragă banii, după cum reiese din raportul Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB).
Acesta precizează că, la finalul celui de-al doilea trimestru din acest an comparativ cu trimestrul anterior, "la sucursalele băncilor străine din România, a fost consemnată o scădere (n.r. a depozitelor) cu 1,5%, determinată în principal de retragerile depozitelor în valută de valori mari ale persoanelor juridice nerezidente din categoria deponenţilor negarantaţi".
Atât unii oficiali din piaţa bancară, cât şi unii analişti economici sunt de părere că retragerile de bani din depozitele bancare au la bază teama de bail-in (confiscarea inclusiv a depozitelor negarantate, pentru salvarea băncilor cu probleme).
Legea europeană spune că procedura de bail-in, alături de alte măsuri de redresare a băncilor, vor intra în vigoare de la începutul anului viitor, ţara noastră trebuind să implementeze noile reglementări încă de anul trecut.
Întrucât nu a transpus încă Directiva Europeană privind rezoluţia bancară, Comisia Europeană a demarat, la începutul anului în curs, procedura de infringement împotriva ţării noastre. Ca urmare, la începutul acestei luni, Guvernul a aprobat Legea care prevede confiscarea depozitelor, aceasta urmând să fie aprobată şi de Parlament.
În aceste condiţii, analistul economic Ionel Blănculescu opinează: "Dacă deja sunt retrageri de bani din bănci, atunci acest lucru probabil că este legat de bail-in şi de infringementul primit de România la începutul anului. Oamenii sunt prevăzători, iar capitalul migrează către alte zone".
Domnia sa a avertizat, recent, că investitorii din ţara noastră şi-ar putea retrage banii din sistemul financiar autohton ca să-i plaseze în bănci din zone mai sigure, declarându-se "un adversar al bail-in-ului".
Ionel Blănculescu subliniază: "Capitalul este fricos, aşa se spune, şi fuge dacă aude că se impun măsuri de genul bail-in-ului. Eu spun despre capital că este inteligent şi că emigrează către zone de siguranţă, în situaţii ca acestea (n.r. dacă există riscul să fie supus bail-in-ului). De aceea, vor apărea măsuri substituente, pentru că bail-in-ul este o aberaţie care trebuie evitată cu orice preţ. Dacă acum Singapore este o zonă sigură pentru mine, ca investitor, de ce să nu-mi ţin banii acolo şi să-i ţin în România?"
Declaraţiile surselor noastre bancare confirmă bănuielile domnului Blănculescu: "Probabil că, în urma unei mediatizări mai puternice a ceea ce înseamnă bail-in-ul şi a valorii depozitelor garantate, pe fondul situaţiei din Grecia, cei care au mai mulţi bani în bănci decât sumele garantate de stat îşi retrag din depozite şi plasează sumele în mai multe bănci, făcând depozite de maxim 100.000 de euro, ca să fie garantate".
Specialiştii sunt de părere că Legea rezoluţiei bancare este neconstituţională, încălcând dreptul de proprietate al deponenţilor, garantat prin Constituţie.
Bogdan Olteanu, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), ne-a confirmat, recent, că bail-in-ul este unul dintre instrumentele propuse pentru salvarea băncilor, în Legea aprobată recent de Guvern, aceasta fiind una dintre prevederile europene impuse de Directiva din domeniu.
Domnia sa ne-a precizat: "Există şi instrumentul numit bail-in în textul de lege, dar acest instrument va intra în vigoare de anul viitor, iar, la noi, ar funcţiona mai puţin decât în alte ţări, pentru că noi nu prea avem emisiuni de obligaţiuni ale băncilor, deţinătorii de astfel de emisiuni fiind printre cei care ar suporta pierderi, alături de acţionarii băncilor". De asemenea, cei care au depozite de peste 100.000 de euro (suma maximă garantată) vor fi afectaţi în cazul unui bail-in, ne-a mai spus viceguvernatorul BNR.
Conform Legii rezoluţiei bancare, acţionarii instituţiei supuse procedurii vor fi primii care vor suporta pierderile băncii în dificultate, creditorii vor suporta pierderi ulterior acţionarilor, în conformitate cu ordinea priorităţii creanţelor acestora din cadrul procedurii de insolvenţă, iar persoanele fizice şi juridice care au contribuit la ajungerea în stare de dificultate majoră a instituţiei supuse rezoluţiei vor fi trase la răspundere potrivit legii civile sau penale.
• FGDB: "Depozitele garantate au crescut cu 8,7%, de la an la an"
Deşi depozitele aflate în sucursalele băncilor străine din România au scăzut, după cum arată FGDB, la 30 iunie 2015, la nivel de sistem bancar, depozitele însumau 315,8 miliarde lei, cu 2% peste nivelul de la sfârşitul trimestrului I 2015, datorită creşterii consemnate la instituţiile de credit participante la FGDB.
"La finele primei jumătăţi a anului 2015, depozitele la instituţiile de credit participante la FGDB totalizau 284,6 miliarde lei, reprezentând 90,1% din valoarea depozitelor din sistemul bancar din România. Suma depozitelor garantate de FGDB la 30 iunie 2015 a fost de 171,6 miliarde lei (60,3% din valoarea totală a depozitelor la instituţiile de credit participante la FGDB)", subliniază raportul citat.
Acesta precizează că, în trimestrul al doilea al anului în curs, depozitele garantate de FGDB şi-au majorat volumul cu 2,5 miliarde lei (variaţie trimestrială de +1,5%), ajungând la cel mai mare nivel din ultimii ani, "ca urmare a creşterilor consemnate de componentele acestora pe categorii de deponenţi şi pe monede de denominare". Faţă de aceeaşi dată a anului precedent, depozitele garantate au avansat cu 8,7%.
Potrivit FGDB, în cel de-al doilea trimestru al acestui an, dinamica depozitelor garantate denominate în lei a reintrat în teritoriul pozitiv, cu o variaţie trimestrială de +0,8%. Depozitele garantate denominate în valută au avansat mai rapid decât depozitele în lei (variaţie trimestrială de +2,6%), până la 64,3 echivalent miliarde lei.
Numărul deponenţilor garantaţi de FGDB a crescut, în trimestrul al II-lea, cu 53.071 (persoane fizice) şi 14.284 (persoane juridice), până la 14.696.782 deponenţi garantaţi persoane fizice şi juridice, la 30 iunie 2015.
Circa 99,1% din numărul deponenţilor garantaţi de FGDB sunt persoane rezidente, acestea deţinând 96,8% din valoarea totală a depozitelor garantate de FGDB.
83,3% din valoarea depozitelor garantate ale persoanelor fizice corespunde depozitelor ce nu depăşesc plafonul de garantare, în sumă de 109,4 miliarde lei, la data menţionată.
Şi pe segmentul depozitelor mai mari decât plafonul de garantare s-a înregistrat o dinamică pozitivă, cu un spor de 0,2 miliarde lei, până la 21,9 miliarde lei, la jumătatea anului.
După scăderea din primele trei luni ale anului 2015, în trimestrul al II-lea depozitele garantate ale persoanelor juridice s-au majorat cu 3%, până la 40,3 miliarde lei, rămânând, însă, sub nivelul de la finele anului 2014. Persoanele juridice rezidente deţin 97,4% din valoarea totală a depozitelor garantate ale persoanelor juridice, respectiv 39,3 miliarde lei, cu 1,1 miliarde lei peste nivelul de la sfârşitul primului trimestru al lui 2015.
Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au ridicat la 88 miliarde lei, înregistrând, la jumătatea acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, înregistrând o creştere de 8,2% (9,9% în termeni reali). În aceeaşi perioadă, depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat cu 9,1% (10,8% în termeni reali), ajungând la 63,87 miliarde lei.
Potrivit datelor publicate de BNR, de la an la an, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 0,1% (+1,4% în termeni reali), pe seama majorării cu 13,2% a componentei în lei (15% în termeni reali) şi a diminuării cu 9,8% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 11,6%). Creditul guvernamental a crescut la 9,1% (10,8% în termeni reali), până la 87,78 miliarde lei.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. misto propaganda...
(mesaj trimis de eu în data de 24.07.2015, 09:29)
Blaculescu este un propagandist imperfect, genul de propagandist care vorbeste doar cand are un interes. 1. Depozitele nerezidentilor nu au fost niciodata garantate prin fondul de garantare. 2 Depozitele la bancile din Romania au scazut atat de mult incat nu mai are logica sa tii banii in banci din romania nici daca esti roman, obligat de legislatie sa tii banii in banca, daramite daca ai alternative...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de MIHAI în data de 24.07.2015, 11:01)
Cati ani de inchisoare primesc cei ce conduc bancile care falimenteaza? Ce sechestru se pune pe marile averi ale acestora?Pierd numai oamenii cinstiti.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 24.07.2015, 11:51)
Primesc bonusuri de miloane de euro!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.07.2015, 09:59)
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ANPC
Sâmbătă, 25 iulie 2015
Începând cu data de 20 iulie 2015, sute de e-mailuri au fost trimise ANPC-ului pentru inițierea unor „acțiuni în încetare pe „HG 1553/2004”, acțiuni pe care le-am popularizat pe rețeaua de socializare Facebook, în grupurile constituite de clienții băncilor, în care aceștia discută despre clauzele contractuale și se sfătuiesc reciproc sau apelând la avocați cu privire la demersurile pe care trebuie să le întreprindă pentru a-și ușura povara reprezentată de ratele cărora nu le mai pot face față.
Am pornit de la un articol semnat de dl. Mihai Baniță apărut pe economica.net în cadrul campaniei de presa Clienți vs Bănci. Au răspuns apelului nostru de a sesiza asociația de consumatori APC și ANPC câteva sute de clienți, fiecare sesizare fiind redirecționată și pe adresele de e-mail urgentareprocese@gmail.com și procesebrom@gmail.com pentru monitorizare, astfel că instituția dvs. nu mai poate susține ca în trecut, că nu a fost sesizată sau că a fost sesizată de consumatori individual și la intervale diferite de timp, astfel că nu s-ar fi putut constata un interes colectiv. Credem că în acest fel am dovedit, dacă mai era nevoie, că există un interes colectiv în cauză.
Prin prezenta aducem la cunoștința opiniei publice punctele noastre de vedere, solicitând, punctual, răspuns din partea ANPC, tot așa cum și noi putem prezenta dovezi în sprijinul celor afirmate:
• Prin sute de e-mailuri clienții au cerut ANPC-ului și APC-ului inițierea acțiunii în încetare conf. HG 1553/2004. Până acum nu avem niciun rezultat cu toate că au trecut cele 20 de zile specificate în HG. Ați inițiat un control tematic la bănci. Care este rezultatul? Așa cum vedem la toate emisiunile de știri că descindeți la tot felul de magazine, restaurante și hoteluri, terase și piețe, aplicând legea și sancționând, dorim să vedem și la bănci…
• Ați calculat vreodată dimensiunea prejudiciului clienților? Clauzele abuzive din contractele de creditare își produc în continuare efectele: oameni care și-au pierdut casele sau sunt înregistrați cu restanțe chiar și în 2015, deși acestea au fost identificate încă din 2010 iar HG 1553/2004 permitea lansarea acțiunilor în încetare încă de atunci, situație în care o parte din cei executați poate nu și-ar fi pierdut locuințele (vezi cauza AZIZ). Vă asumați, domnilor comisari, domnilor președinți foști și actual, ai ANPC, drama acestor oameni? AJUNGE! Ne-am săturat de scuzele domniilor voastre... Ce ați făcut până acum? Ați ajuns bătaia de joc a băncilor în fața cărora câștigați procese și ele nu respectă sentințele?
• Pentru câte contracte de credit ați amendat banca pentru abateri repetate, demonstrate inclusiv prin irevocabilele de pe clauze abuzive și practici comerciale incorecte (nerespectarea „art.9 din OG 21 din 1992”) cu maximul amenzii prevazute de „art.50 pct. e din OG21/92”?
• La câte bănci ați aplicat „art. 51 pct. 3 și apoi 4 din OG 21/92”? Nu vreți! Conform „articolului 27 (din OG 21/92) sunteți coordonatorii și realizatorii politicii guvernului în domeniul protecției consumatorilor”... Vreți părerea noastră? Politica voastră e jalnică.
• Nu aveți legi? Acum le căutați? Există! Nu au fost aplicate.
• Ne-ați lăsat pe mâna băncilor și, în 2010, ați adus furtul la statut de lege prin OUG 50 închizând ochii la clauzele inserate în actele adiționale care excedau cadrul ordonanței? Vreți încă o scrisoare de la Comisia europeană? Vreți infringementul? Cine va plăti? Tot noi!
• În martie 2015 prin „Legea 33 din 2015”, trădători din această instituție au acceptat siluirea „Legii 363 din 2007” prin modificarea textului vechi al art. 15 alin 1 DIN: „Utilizarea de către comercianţi a unor practici comerciale incorecte, astfel cum au fost definite la cap. II, este interzisă, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 de lei la 30.000 de lei” ÎN: „Utilizarea de catre comercianți a unor practici comerciale incorecte, astfel cum au fost definite la cap. II, este interzisă, constituie contravenție și se sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 5.000 lei la 100.000 lei, pentru practicile comerciale înșelătoare, așa cum sunt definite în anexa nr. 1 paragraful «Practici comerciale înșelătoare»;
b) cu amendă de la 2.000 lei la 100.000 lei, pentru practicile comerciale agresive, așa cum sunt definite în anexa nr. 1 paragraful «Practici comerciale agresive»” excluzând astfel aplicabilitatea legii asupra operatorilor financiar-bancari prin limitarea efectului la „Practicile din Anexa 1” a legii.
• Nu vă așteptați că ne vom opri aici. Timpul vorbelor și așteptărilor a trecut. Dacă vă vom mai lăsa o săptămână, împreună cu politicienii veți mai silui o lege. În fiecare lună noi plătim mai mult față de cât ar trebui plătit băncii datorită incompetenței voastre perpetuate și amplificate de-a lungul timpului. Mulți clienți au fost executați silit, unii s-au sinucis ori au ajuns în pragul sinuciderii. Copiii celor care au luat credit cresc frustrați din cauză că „avem rate”. Încă înainte de a înțelege ce sunt banii, copiii noștri au înțeles ce este acela un credit: instrumentul prin care se distruge bucuria unei familii, instrumentul din cauza căruia nu ne permitem jucării, haine noi, vacanță. Aceasta este educația financiră pe care o oferim copiilor noștri: „BANCA ESTE UN CĂMĂTAR! Nu vă nenorociți luând credite, aceste ARME DE DISTRUGERE ÎN MASĂ”.
Dacă ratele ar fi diminuate la nivelul celor obținute în instanțele de judecată, banii pe care acum îi plătim în plus băncii s-ar regăsi în consum și ar ridica economia României, nu profitul unor operatori financiari din afara țării. Voi pe cine protejați? Băncile reprezinta o chestiune de siguranță națională? Dar noi ce suntem? V-ați întrebat vreodată ce segment al societății îngenunchiați prin incompetența și complicitatea voastră? Voi nu distrugeți necalificați - necalificații niciodată nu vor putea să ia credite de 70000 de euro. Distrugeți viețile celor care pot ridica din marasm România. Acesta este atentatul la siguranță națională. Ne faceți să plecăm din România... Asta e politica pe care o duceți.
• În Austria un credit ipotecar în EUR dat de bănci care operează și în România are dobânda sub 3%... Aceeași bancă percepe aici o dobândă dublă... De ce? Din cauză că voi, cei care ar trebui să ne apărați le permiteți asta. Veți zice că nu vă permite FMI... De la ei vă primiți salariile? Noi credem că de la noi... Dacă noi plecăm unde vom vedea cu ochii, pe cine mai taxați ca să aveți salarii?
• În baza cărei prevederi și a cărui act normativ trimiteți sesizarile pe HG 1553/2004 în teritoriu, comisariatelor județene? Ce să facă aceste comisariate județene? Să dea fiecare o decizie? Dacă vor fi diferite precum soluțiile la reclamațiile consumatorilor? În Timișoara o clauză era abuzivă, la Slatina aceeași clauză nu mai era! La Sf. Gheorghe o bancă folosea practici comerciale incorecte, la Bucuresti aceleași practici erau corecte! Vă spălați pe mâini, cum ați făcut de fiecare dată când a fost vorba de interesul clienților băncilor.
• Avem dreptul să știm, nominal, cine este răspunzator de soarta clienților băncilor în ANPC. Juriștii ANPC solicită judecarea în lipsă a proceselor cu băncile, în timp ce băncile își angajează cei mai buni apărători, dacă ar fi să luam în considerare numai onorariile pe care le plătesc acestora. Până la urmă pe noi cine „ne apără”? Se poate ști cine sunt aceste persoane, sau funcționează incognito? De exemplu, CV-ul unuia dintre vicepreședinți este de negăsit pe site sau pe internet și nu știm care este aria de responsabilitate a acestuia.
Ținem să vă reamintim că în cazul în care nu veți aplica LEGEA, nu ne vom opri aici. Dovada Petiționării ANPC pentru inițierea acțiunilor în încetare asupra bancilor, o avem. Dovada complicității ANPC cu băncile în 2010, la momentul OUG 50, o avem. Dovada redirecționării sesizărilor către comisariatele județene o avem. Dacă nu veți acționa de bună voie, veți acționa obligați de organismele europene, însă în această situație imaginea instituției ANPC va fi defintiv compromisă!
Semnatari: George Știrbulescu
Cristian N. Dan
Marius Cracea
Lungu Silviu
Loredana Hodor Al Ghazi