Criptovaluta Bitcoin a sărit ieri peste pragul de 11.700 de dolari, cu o creştere de peste 14%, cel mai ridicat nivel din ultimele trei săptămâni, într-o revenire a cotaţiei după ce preţul criptomonedei şi-a oprit avansul parabolic în finalul lunii iunie, în contextul amplificării opoziţiei autorităţilor federale americane în faţa proiectului Libra al Facebook. Ieri, în jurul orei 18:20, moneda digitală se aprecia cu 8,53%, tranzacţionându-se în jurul nivelului de 11.710 de dolari.
Site-ul de specialitate CoinDesk leagă evoluţia ascendentă a preţului Bitcoin de decizia Băncii Populare a Chinei (PBOC - banca centrală) de a permite deprecierea yuanului faţă de dolarul american peste pragul de 7 unităţi pentru un dolar, respectiv un minim multianual de 7.1085/dolar, în condiţiile în care cotaţia criptomonedei a început să contureze un parcurs ascendent cu o oră înainte de începutul devalorizării yuanului.
Mişcarea cotaţiilor presupune că investitorii chinezi şi-au majorat expunerile în criptomonede, în condiţiile în care şi celelalte criptomonede importante precum Ripple şi Ethereum au ieşit din consolidare pe o tendinţă ascendentă. "Un motiv (pentru avansul cotaţiilor) ar putea fi ieşirile de capital din China", arată şi Tim Maxom, şeful operaţiunilor din SUA al CoolBitX, ce se ocupă cu dezvoltarea plăţilor cu active digitale, pentru Bloomberg.
Acţiunea PBOC de a permite deprecierea monedei chineze vine după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat impunerea de noi tarife vamale de 10% pe bunuri importate din China în valoare de peste 300 miliarde de dolari, ceea ce presupune un impact de 30 miliarde de dolari.
În ultimul an şi jumătate, ca răspuns la războiul tarifar iniţiat de Trump, Beijingul şi-a lăsat moneda să se devalorizeze cu peste 10% de la începutul conflictului tarifar pentru ca exporturile chineze să nu piardă prea mult în termeni de competitivitate.
"Influenţată de unele măsuri unilaterale şi protecţioniste, precum şi de estimările legate de impunerea de taxe suplimentare produselor chinezeşti, moneda naţională chineză s-a devalorizat faţă de dolarul american, depăşind pragul de 1:7", a transmis ieri Banca Populară a Chinei.
Trump a reacţionat, descriind acţiunea de depreciere competitivă drept o "încălcare majoră care va slăbi China în viitor". Un alt răspuns al Chinei la impunerea noilor tarife, potrivit presei americane, ar fi reprezentată de cererea autorităţilor chineze către companiile de stat să suspende importurile de produse agricole americane.
Amplificarea tensiunilor comerciale au afectat sever cotaţiile bursiere din pieţele internaţionale, indicii majori de pe continentul asiatic, european şi din Statele Unite suferind reculuri de aproape 2% şi peste, în general.
În Hong Kong, unde protestele masive din ultimele săptămâni împotriva administraţiei susţinute de Beijing a lui Carrie Lam s-au transformat într-o campanie de nesupunere civilă, indice Hang Seng a închis ziua cu cea mai accentuată depreciere din Asia, de 2,85%.
De asemenea, aurul a înregistrat o zi pozitivă ieri, ajungând la noi maxime multianuale, depăşind pragul de 1.460 de dolari/uncie pentru prima dată din luna mai a anului 2013 încoace, când cotaţia metalului galben se afla pe o tendinţă descendentă. Investitorii si-au mărit totodată expunerea pe obligaţiunile suverane ale Statelor Unite, randamentul titlurilor de stat cu scadenţa la 10 ani, scăzând până la cel mai redus nivel din noiembrie 2016 încoace, respectiv 1,76%.