Deputaţii din opoziţie, nemulţumiţi de graba privatizării Antibiotice Iaşi

Deputaţii din Comisia pentru Sănătate au convenit, ieri, după două ore de dezbateri pe marginea privatizării societăţii Antibiotice Iaşi, că vor relua discuţiile pe acest subiect cu părţile implicate, pe motiv că nu s-au lămurit dacă este necesară privatizarea acestei fabrici într-un termen atât de scurt şi doar prin licitaţie cu strigare. Decizia de continuare a discuţiilor, săptămâna viitoare, a fost luată prin consens, la propunerea preşedintelui comisiei, Mircea Ifrim (PRM), care a declarat că nu este convins de argumentele reprezentanţilor AVAS, ale sindicatului, menţionând că era necesară prezenţa actualului director al Antibiotice SA, Ioan Nani, dar şi a reprezentanţilor Consiliului Concurenţei. "Producerea de antibiotice este un punct strategic pentru România. În principiu, suntem de acord cu privatizarea, dar există câteva puncte strategice care nu trebuie să fie privatizate. Prea multe ne impune UE, pentru că suntem mereu în genunchi", a afirmat Ifrim, citat de Rompres. El a adăugat că membrii comisiei ar trebui să primească de la părţile implicate date despre situaţia actuală a fabricii, profit, producţie, argumente pentru alegerea metodei de privatizare prin licitare cu strigare şi pentru graba AVAS.

În cadrul dezbaterii, deputaţii liberali şi cei ai UDMR au susţinut decizia Executivului de a privatiza Antibiotice Iaşi, motivând că, prin această privatizare fabrica va putea fi retehnologizată şi va beneficia de o deschidere mai mare pe piaţa mondială, iar cumpărătorul va angaja personal pentru această fabrică. "Experienţa ne-a învăţat că orice întreprindere care a fost privatizată a fost un succes după. Niciun om de afaceri nu angajează capital, dacă nu are finalitate. Cred că, în momentul de faţă, ne temem degeaba. Nici AVAS, nici noi nu ne putem opune acestei privatizări. Cred că s-a procedat legal. Critici se găsesc întotdeauna. Multe societăţi şi-au triplat profitul", a susţinut secretarul Comisiei pentru Sănătate, deputatul liberal Ion Luchian. El a susţinut privatizarea fabricii, plecând de la ideea că "statul este cel mai prost administrator" şi a subliniat că optează pentru un parteneriat public-privat.

Cei mai vehemenţi adversari ai privatizării întreprinderii au fost deputaţii democrat-liberali din comisie, care au contestat oportunitatea acestei acţiuni decise de Executiv. "Privatizările de la Iaşi au dus la închiderea unor întreprinderi de tradiţie. Nu înţeleg graba AVAS şi am mari semne de întrebare cu privire la oportunitatea privatizării în acest moment şi despre siguranţa că Antibiotice Iaşi va rămâne un brand al României", a susţinut, la rândul său, vicepreşedintele Comisiei pentru Sănătate, democrat-liberalul Petru Movilă. Democrat-liberalii au fost sprijiniţi şi de deputatul PSD Aurel Nechita, care a declarat în repetate rânduri că nu înţelege de ce AVAS "se grăbeşte atât de tare" şi a menţionat că statul riscă să piardă "un as din mână" dacă va finaliza privatizarea societăţii. El a pus în discuţie şi problema necesităţii privatizării acestei fabrici prin prisma celor 40 de hectare de teren aferent, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul ordonanţei de urgenţă prin care se propunea privatizarea Spitalului Fundeni, respinsă de parlamentari. Vicepreşedintele AVAS Laszlo Gyerko a afirmat că autoritatea doreşte ca privatizarea Antibiotice SA să fie una de succes, menţionând că termenul de finalizare este data de 16 martie.

"Noi cunoaştem doleanţele sindicaliştilor, dar trebuie să respectăm un regulament pe care ni l-am asumat în momentul aderării şi nu avem altă posibilitate de a merge înainte decât prin privatizarea companiei. Decizia de a privatiza a fost luată în momentul preluării întreprinderii de la Ministerul Sănătăţii. AVAS-ul, ca autoritate de stat, are sarcina de a privatiza societăţile aflate în portofoliul său, prin urmare nu avem altă cale decât aceea de a demara privatizarea", a arătat Gyerko.

Metoda aleasă de Guvern a fost argumentată de Laszlo Gyerko prin faptul că UE nu mai permite României metode de privatizare cu condiţii, cum ar fi cea a negocierii pe bază de ofertă, în care se pot stabili condiţii de precalificare şi condiţii ulterioare de respectare a contractului, cum ar fi păstrarea activităţii pe cinci ani sau efectuarea unor investiţii.

El a explicat că aceste condiţii prevăzute de caietele de sarcini pot fi considerate drept "intervenţii din partea statului în mediul de afaceri", fiindcă statul trebui să se comporte ca un privat prudent, adică "să obţină un preţ foarte bun şi atât".

Preşedintele Sindicatului Liber Antibiotice Iaşi, Vasile Stângă, şi-a exprimat nedumerirea în faţa deputaţilor din Comisia pentru Sănătate vizavi de decizia Guvernului de a renunţa la o fabrică atât de importantă care produce medicamente într-o zonă defavorizată, aşa cum este Moldova. "Această privatizare nu ar trebui să ne îngrijoreze în niciun fel, dacă cel care va prelua pachetul de acţiuni va continua activitatea firmei", a spus Vasile Stângă, menţionând că nu înţelege nici faptul că pachetele de acţiuni ale întreprinderii la care lucrează sunt vândute prin metoda licitaţiei prin strigare. Liderul sindicaliştilor de la Antibiotice a spus că ar fi mai bine ca statul să rămână acţionarul majoritar, propunând ca pachetul deţinut de AVAS să fie transferate din nou la Ministerul Sănătăţii.