Desfiinţarea SIIJ, blocată de orgoliile liderilor coaliţiei de guvernare

Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie se dovedeşte a fi o nucă prea tare pentru membrii coaliţiei de guvernare, care în loc să conlucreze pentru desfiinţarea ei, trag fiecare în altă parte, rostogolind nuca în toate direcţiile, fără să îi facă măcar o fisură.

Proiectul de act normativ iniţiat de Ministerul Justiţiei la mijlocul lunii februarie, act ce a primit aviz negativ din partea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, se pare că nu are nicio şansă în acest moment să treacă de votul Senatului, în calitate de for decizional. Chiar dacă iniţiativa legislativă a fost votată încă din luna martie de deputaţii coaliţiei de guvernare, amendamentele introduse de reprezentanţii UDMR şi considerate pertinente de către unii aleşi liberali reprezintă probleme cu multe necunoscute pentru cei din USRPLUS şi pentru Stelian Ion, ministrul Justiţiei, care îşi văd blocat demersul în Parlament.

Şedinţele săptămânale ale liderilor coaliţiei se blochează şi ele atunci când este pusă în dezbatere tema desfiinţării SIIJ. UDMR cere soluţii din partea Ministerului Justiţiei, Stelian Ion susţine că nu are ce altceva să mai propună, liderii liberali afirmă că nimeni nu a citit, până de curând, argumentele Opiniei Comisiei de la Veneţia care a spus că SIIJ trebuie desfiinţată. Şedinţa din urmă cu două zile a reliefat tocmai aceste neînţelegeri astfel că Stelian Ion a mai primit încă o săptămână pentru a prezenta o soluţie menită să deblocheze situaţia legislativă a desfiinţării secţiei speciale de anchetare a magistraţilor.

Soluţiile pentru desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie se regăsesc în avizul Comisiei de la Veneţia, a afirmat, ieri, Laura-Iuliana Scântei, preşedinta Comisiei Juridice a Senatului, pentru RFI, care a mai spus că a fost surprinsă că partenerii de coaliţie nu au citit motivele avizului respectiv.

"Am pus în discuţie în integralitate conţinutul opiniei transmise de Comisia de la Veneţia strict pe desfiinţarea Secţiei Speciale şi cu surprindere vă mărturisesc că atât ministrul Justiţiei, cât şi alţi colegi lideri din zona USR PLUS erau la o primă lectură pe soluţiile alternative acolo oferite de Comisia de la Veneţia (...). O soluţie pe care Comisia o tratează în contextul desfiinţării SIIJ este aceea a consacrării la nivel legislativ a faptului că magistraţii nu răspund penal pentru soluţiile pe care le dau, cu respectarea legii. (...) Aceasta ţine de adevărata independenţă a justiţiei, libertatea judecătorului şi a procurorului de a-şi face treaba. Or SIIJ a fost creată pentru a afecta şi timora atât pe procurori, cât şi pe judecători, atunci când îşi fac treaba. Or lucrul acesta, dacă este consacrat, nimeni nu mai poate spune, indiferent cine soluţionează dosarele, că sunt la DIICOT, că sunt la Parchetul General sau că sunt la DNA, câtă vreme ai această garanţie la nivel legislativ că un judecător şi un procuror sunt liberi să-şi facă treaba din atribuţia aceea specifică din activitatea lor judiciară în acord cu legea şi că nu răspund penal pentru acest lucru, cred că lucrurile vor rezolva în mare parte cea mai importantă componentă a răspunderii penale a magistraţilor", a afirmat Laura Scântei.

• Dezbaterea privind desfiinţarea SIIJ, moment hazliu pentru Dan Barna

În schimb, discuţia recentă pe desfiinţarea SIIJ a fost una "hazlie" pentru vicepremierul Dan Barna, care a spus că tema va fi dezbătută de liderii coaliţiei şi săptămâna viitoare.

"La subiectul SIIJ a fost un moment hazliu, cu adevărat hazliu, pentru că colegii de la PNL ne-au spus că ar avea o soluţie, dar nu ne-o spun şi a fost aşa: 20 de minute - jumătate de oră de discutat cu izuri de tabără. (...) Vă spuneam că a fost un moment distractiv pentru că ziceam: da, trebuie să respectăm deciziile, recomandarea Comisiei de la Veneţia, da, toată lumea e de acord. Cam care ar fi varianta? Păi, să respectăm legile, recomandarea Comisiei de la Veneţia. Deci, cum? Păi, să respectăm recomandarea Comisiei de la Veneţia. Chiar a fost autentic un moment distractiv, comic, dacă nu ar fi fost şi cumva neproductiv la acest moment. (...) recomandarea Comisiei de la Veneţia exact asta spune: desfiinţarea SIIJ cu revenirea competenţelor pe materie la cele trei parchete - DNA, DIICOT şi Parchetul General", a precizat Dan Barna.

Se pare că la întâlnirea de luni, 6 septembrie, discuţiile se vor purta în aceeaşi tonalitate hazlie atât timp cât ministrul Stelian Ion susţine că nu are ce alte soluţii să le propună partenerilor de coaliţie pentru ca aceştia să fie de acord cu desfiinţarea SIIJ.

"Colegii din PNL nu au venit cu o anumită soluţie. După două luni de la citirea prima oară a avizului Comisiei de la Veneţia, înţeleg de la colegii din PNL că există în viziunea lor anumite probleme cu proiectul Guvernului şi că ar trebui venit cu alte amendamente. Nu au venit cu ceva explicit, mai degrabă a fost o referire cu caracter general (...). Ce este important este să înţelegem cu toţii refacerea competenţei DNA pe infracţiunile de corupţie", a afirmat ministrul Justiţiei.

Or tocmai cu acest ultim aspect nu sunt de acord cei de la UDMR care doresc ca magistraţii să fie urmăriţi penal doar de procurorii din cadrul Parchetului General.

"Se aşteaptă o soluţie de la ministrul Justiţiei. Noi am spus că suntem deschişi dacă există o propunere mai bună decât a noastră, sigur că vom discuta să vedem cum am ajuns în această situaţie, să vedem de ce a fost înfiinţată SIIJ, vrem să desfiinţăm SIIJ - aici nu există nicio contradicţie - şi cum putem garanta independenţa magistraţilor, pe de o parte. Pe de altă parte, cum putem rezolva problema responsabilităţii penale a magistraţilor", a menţionat vicepremierul Kelemen Hunor, preşedintele UDMR.

• Statistici în favoarea lui Stelian Ion

Numai că, din analiza activităţii depusă de parchetele superioare, reiese că direcţia de parchet cu cea mai mare eficienţă rămâne DNA şi atunci se pare, la prima vedere, că ministrul Justiţiei, Stelian Ion, are dreptate când militează pentru cercetarea şi urmărirea penală a magistraţilor de către respectiva structură de parchet.

Astfel, în cursul acestui an Parchetul General condus de procurorul general Gabriela Scutea a întocmit 28 de rechizitorii, în timp ce alte peste 860 de dosare au fost clasate. În cadrul Parchetului General,

Secţia de urmărire penală şi criminalistică a înregistrat 281 de dosare în primele opt luni ale anului 2021. În aceeaşi perioadă, 118 dosare au fost soluţionate prin netrimitere în judecată şi 32 de dosare au fost soluţionate prin trimitere în judecată (27 rechizitorii şi 5 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei).

În primele opt luni, SIIJ a înregistrat 1290 de dosare. În aceeaşi perioadă, 736 de dosare au fost soluţionate prin netrimitere în judecată şi doar un dosar a fost soluţionat prin trimitere în judecată (rechizitoriu).

La data de 23 august 2021, SIIJ avea în instrumentare (în lucru) 6465 de dosare dintre care 71 mai vechi de 5 ani.

Situaţia este nesatisfăcătoare şi în privinţa Secţiei parchetelor militare din cadrul Parchetului General, secţie ce nu a reuşit pânâ acum să finalizeze cu rechizitoriu dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi nici dosarul 10 august.

Spre deosebire de Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie a soluţionat, în ultimii trei ani, anual peste 2300 de dosare, din care 13% s-au finalizat cu întocmirea rechizitoriilor şi trimiterea în instanţă a inculpaţilor, mulţi dintre ei fiind politicieni de rang înalt: senatori, deputaţi, foşti miniştri sau alt tip de demnitari.

Proiectul privind desfiinţarea SIIJ a fost iniţiat după ce acest lucru a fost solicitat de Comisia Europeană în rapoartele MCV din ultimii doi ani, de rapoartele GRECO din anii 2019, 2020 şi 2021 şi de Comisia de la Veneţia, în Opiniile exprimate din 2019 încoace. Se pare însă că şi raportul MCV din acest an al Comisiei Europen va bifa din nou o nerealizarea a unei recomandări, deoarece Secţia specială de anchetare a magistraţilor are mici şanse să fie desfiinţată până atunci, dacă liderii partidelor aflate la guvernare nu vor renunţa la actuala atitudine faţă de proiectul de act normativ.