Desfiinţarea SIIJ, în plenul Camerei Deputaţilor

Plenul Camerei Deputaţilor ar urma să dezbată şi să voteze în aceste zile proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), act normativ iniţiat de Ministerul Justiţiei şi care a fost avizat favorabil de Consiliul Superior al Magistraturii.

Proiectul legislativ a primit raport pozitiv şi din partea Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor care, după o dezbatere aprinsă, a decis vineri cu 18 voturi pentru şi 7 voturi împotrivă, ca iniţiativa să intre spre dezbatere şi vot pentru pe ordinea şedinţei de plen din această săptămână.

Proiectul de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei conţine şi un amendament aprobat, propus de deputatul Steluţa Cătăniciu (PSD), potrivit căruia structura care va înlocui SIIJ va putea instrumenta şi dosarele vizând posibilele infracţiuni săvârşite de judecători sau procurori membri ai CSM, de judecătorii Înaltei Curţi sau de procurori de pe lână Înalta Curte, judecătorii de la Curţile de Apel, Curtea Militară de Apel, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, judecătorii CCR şi magistraţii asistenţi de pe lângă judecătorii ÎCCJ şi CCR.

Deputatul USR, Silviu Dehelean, a criticat dur acest amendament admis. "Ne-am întors în epoca Dragnea cu justiţia! Judecătorii CCR nu mai pot fi anchetaţi de DNA dacă sunt suspectaţi de fapte de corupţie. Această nouă formă de imunitate pentru judecătorii CCR a fost introdusă în legea Predoiu de reînfiinţare a Secţiei Speciale. (...) Se asimilează corpul judecătorilor CCR cu cel al magistraţilor, ceea ce este absurd şi neconstituţional. Judecătorii CCR nu sunt magistraţi, ei sunt numiţi de politicieni în aceste poziţii, mulţi dintre ei fiind politicieni, precum Valer Dorneanu. CCR nu este instanţă de judecată, este un organism politico-juridic. (...) Se acordă o nouă superimunitate judecătorilor CCR după cea stabilită în legislatura trecută. Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi preventiv şi nici trimişi în judecată decât cu votul a două treimi dintre ei (6 din 9 judecători)", a declarat Silviu Dehelean.

Imediat după votarea proiectului de către Comisia Juridică, Stelian Ion, fostul ministru al Justiţiei, a afirmat:

"În realitate SIIJ nu se desfiinţează; se desfiinţează strict formal, atribuţiile îi sunt preluate de mai mulţi procurori, de un mecanism gândit de actuala coaliţie PSD-PNL-UDMR care, de fapt, preia toate defecţiunile, toate elementele nocive din trecut. (...) DNA nu va mai putea să ancheteze, aşa cum ar fi firesc, pe viitor, magistraţi, nici procurori, nici judecători. S-a decis ca nici măcar judecătorii Curţii Constituţionale şi magistraţii asistenţi de la Înalta Curte şi Curtea Constituţională să nu mai poată fi anchetaţi de DNA. Câtă vreme ceilalţi cetăţeni ai acestei ţări sunt supuşi regulilor generale şi sunt supuşi anchetelor DNA, atunci când e vorba de suspiciuni cu privire la fapte de corupţie, iată că o categorie specială de cetăţeni, care se formează acum, şi anume magistraţii şi judecătorii CCR, se sustrag acestei competenţe a DNA".

Deputatul USR susţine că noul proiect de lege reprezintă "o mascaradă" şi "un atac la lupta împotriva corupţiei".

"Guvernul actual se preface că desfiinţează SIIJ, se preface că rezolvă problema, dar păstrează toate mizeriile din spatele SIIJ (...). În plenul CSM se fac, din păcate, anumite jocuri, care s-au făcut şi în trecut cu privire la SIIJ, fix aceleaşi elemente şi aceleaşi metehne sunt preluate în acest proiect. De aceea spunem că este de fapt o mascaradă, un simulacru, o înşelătorie la care nu putem fi părtaşi", a spus Stelian Ion.

El a amintit USR, prin intermediul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a solicitat Comisiei de la Veneţia exprimarea unei opinii (unui aviz consultativ) cu privire la proiectul de desfiinţare a SIIJ iniţiat de Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei.

"Vom vedea care va fi opinia Comisiei de la Veneţia. În cursul săptămânii viitoare deja sunt întâlniri cu delegaţia Comisiei de la Veneţia care va discuta şi cu membri ai asociaţiilor profesionale şi cu Ministerul Justiţiei şi vom vedea în final care va fi opinia. Din punctul meu de vedere opinia nu are cum să difere de cea de anul trecut în care Comisia de la Veneţia în mod explicit a lăudat refacerea competenţelor DNA", a arătat Stelian Ion.

El a menţionat că s-a opus actualului proiect legislativ, deoarece superimunitatea de care dispun membrii Curţii se întăreşte şi o astfel de propunere afectează legea de funcţionare şi de organizare a CCR. Stelian Ion a mai solicitat în cadrul Comisiei juridice reducerea termenului pentru transferul administrativ al dosarelor de la SIIJ la noua structură, de la 60 de zile la 30 de zile, invocând nevoia celerităţi, precum şi repartizarea dosarelor, în funcţie de speţă, la parchetele competente, inclusiv la DNA. Toate propunerile fostului ministru al Justiţiei au fost respinse de majoritatea PSD-PNL-UDMR din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor.

Referitor la acuzaţiile aduse de Stelian Ion, Cătălin Predoiu - ministrul Justiţiei, a declarat:

"Noi nu am reînfiinţat nimic. Aşa cum am spus foarte clar şi reiau, utilizăm sistemul ierarhic piramidal, funcţional, al Ministerului Public - pe care îl respect în egală măsură, de la cea mai mică unitate de parchet local, până la Parchetul General. (...) Votul CSM a fost dat cu voturi «pentru», aviz curat, fără observaţii, inclusiv din Secţia pentru procurori. (...) Şi, repet, la acest vot care a fost dat, de 11 la 8, au votat judecători «contra» proiectului şi au votat procurori «pentru» proiect. Cum vrem să refuzăm această evidenţă? (...) Este absolut incorect să stigmatizezi într-un stil stalinist membrii CSM doar pentru că sunt de o opinie sau de alta. Cine stabileşte aici, în Parlamentul României, că anumiţi membri ai CSM sunt potenţiali de partea răului şi alţii de partea binelui? (...) Este periculos să se susţină că parchetele care nu sunt specializate nu pot instrumenta şi aplica legea în cauze inclusiv care prevăd infracţiuni de corupţie săvârşite de magistraţi. Este periculos acest lucru, eu refuz să dau acest mesaj. Parchetele din România, specializate sau, să zicem, de drept comun, sunt competente toate, iar faptul că legiuitorul optează pentru o competenţă sau alta nu înseamnă un blam implicit pentru celelalte parchete care nu au competenţă. (...) Deci, haideţi să nu mai politizăm şi să nu gândim schematic".

Conform iniţiativei de act normativ, competenţele SIIJ vor fi preluate după desfiinţarea acesteia, de o structură inspirată din modelul Parchetului European, cu 14 procurori la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General şi 45 de procurori în teritoriu, adică maximum câte trei pentru fiecare Curte de apel.

Practic, conform proiectului aprobat de guvern, în total 59 de procurori vor investiga infracţiunile care până acum erau în competenţa SIIJ. Cei 14 procurori din cadrul Parchetului General vor fi selectaţi de plenul CSM şi desemnaţi de Procurorul General, iar cei din teritoriu vor fi selectaţi şi desemnaţi de CSM. Toţi procurorii care vor instrumenta dosare privind magistraţii vor fi evaluaţi o dată la şase luni de Procurorul General al României.

În termen de 30 de zile de la data primirii propunerilor de la CSM pentru cei 14 procurori care vor lucra în cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General, procurorul general se va pronunţa asupra acestora. Refuzul desemnării se motivează, conform proiectului de act normativ.

Desemnarea procurorilor se face pentru o perioadă de patru ani, care poate fi reînnoită. Procurorii care vor prelua dosarele SIIJ vor fi selectaţi şi numiţi în maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.