DEŞI ARMATA ARE NEVOIE DE ÎNZESTRARE MApN, incapabil să cheltuiască 2% din PIB

Situaţiile financiare din ultimii trei ani au arătat că Ministerul Apărării Naţionale este incapabil să cheltuie 2% din Produsul Intern Brut, sumă destinată înzestrării Armatei. De aceea, Guvernul se gândeşte să aloce restul sumei către celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării.

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat, ieri, pentru DC News: "Am propus în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, ce a avut loc săptămâna trecută, ca acea parte de 2% din PIB să nu fie doar pentru MApN, ci şi pentru celelalte ins-tituţii cu atribuţii în domeniul apărării (n.r.-Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, etc.). Acest procent ar putea fi mărit. Am propus o strategie comună. Toate aceste entităţi au, prin lege, rol de apărare. Toţi membrii CSAT au fost de acord cu această propunere. Rămâne să vedem care este modalitatea legislativă prin care vom transpune acest lucru, iar în bugetul pentru anul 2020, această prevedere să intre în vigoare. Oricum, dacă noi cumulăm bugetele tuturor acestor ins-tituţii şi adăugăm şi procentul respectiv, cheltuim mai mult de 2% din PIB pentru apărare, faţă de cât ne-am angajat la NATO".

Intenţia ministrului finanţelor publice şi a coaliţiei de guvernare nu ar fi conformă cu nevoia acută de armament a Armatei Române, în condiţiile în care, din 2014 încoace, după anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă, raportul de forţe militare la Marea Neagră se situează simţitor de partea Kremlinului, susţine senatorul Vergil Chiţac, amiral şi fost rector al Academiei Navale Mircea cel Bătrân.

Vergil Chiţac a declarat pentru Ziarul BURSA: "Problema alocării de 2% din PIB s-a discutat la trei summit-uri NATO: în 2014 - în Ţara Galilor, în 2016 - la Varşovia şi în 2018, la Bruxelles. Prin rezoluţia adoptată în 5 septembrie 2014, când la conducerea SUA nu se afla Donald Trump, toate statele membre trebuie să asigure 2% din PIB pentru apărare, din care minimum 20% pentru înzestrarea cu tehnică militară. La câtă nevoie are Româ-nia de tehnică militară, în contextul în care suntem într-o zonă în care din 2014 şi până acum s-a modificat subs-tanţial raportul de forţe după militarizarea Crimeei, cred că 2% din PIB pe an, timp de 10 ani, şi minimum 40% din această sumă pentru achiziţionarea de tehnică militară, trebuie să meargă numai către Apărare. Dar pentru a avea rezultate, este nevoie de oameni capabili în cadrul MApN, care să ducă la capăt contractele privind înzestrarea Armatei Române".

• Industria de apărare doreşte ca 2% din PIB să intre direct în bugetul MApN

Angajaţii din industria de apărare sunt şi ei circumspecţi cu privire la intenţia Guvernului privind alocarea a 2% din PIB şi către alte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării.

Constantin Bucuroiu, preşedintele Sindicatului Dreptatea din cadrul Uzinii Automecanica Moreni ne-a declarat: "Noi, la recenta întâlnire pe care am avut-o cu premierul Viorica Dăncilă, am propus altceva. Am spus că banii trebuie să meargă direct la MApN, cu condiţia ca o parte importantă din ei să se întoarcă în industria de apărare din ţara noastră. Reprezentanţii MApN chiar au făcut în aceste zile o evaluare a capabilităţilor uzinelor din ţară, iar lucrurile nu stau strălucit vis-B-vis de o situaţie reală, de mobilizare generală în acest domeniu de activitate. Important este să găsim soluţii clare, fiabile, care să ducă la producerea de armament în ţara noastră".

Liderul sindical ne-a mai spus că protocolul încheiat între patronate, sindicate şi Guvern la recenta întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă este blocat la departamentul juridic din cadrul Ministerului Economiei Naţionale, unde se pare "că se doreşte obstrucţionarea dezvoltării industriei de apărare din ţara noastră". Amintim că, începând cu anul 2017, ţara noastră a alocat anual 2% din PIB pentru cheltuielile destinate apărării naţionale, în special pe programele de înzestrare a Armatei Române. La un simplu calcul, reiese că, în ultimii trei ani, prin bugetul de stat, au fost alocate către Mi-nisterul Apărării Naţionale pentru înzestrarea Armatei, 54,27 miliarde lei, adică aproximativ 11,79 miliarde euro.

De atunci şi până acum singurul sis-tem achiziţionat este Patriot, aferent scutului de la Deveselu, iar singurul contract semnat şi care se află în derulare este cel cu americanii de la General Dynamics, pentru realizarea a 227 de transportoare blindate Piranha V la Uzina Mecanică Bucureşti. Valoarea contractului este de un miliard de dolari şi se derulează în perioada 2018-2027. În privinţa sistemului Patriot, valoarea acestuia se ridică la aproximativ 7 miliarde de dolari.

În afara acestora, ţara noastră a mai achiziţionat 12 avioane F16 de la Forţele Aeriene din Portugalia şi doreşte, conform recentelor declaraţii ale lui Gabriel Leş, ministrul Apărării Naţionale, să cumpere şi avioane F35. În acest moment, ar mai fi necesare încă 35 de aparate de luptă pentru ca Forţele Aeriene să poată asigura apărarea teritoriului ţării.

• Contracte în negociere sau contestate

Achiziţia elicopterelor de atac şi transport se află încă în negociere cu două firme americane - Bell Helicopters şi Sikorsky - şi cu firma franceză Airbus. În privinţa construcţiei celor patru corvete destinate Forţelor Navale, atribuirea contractului către asocierea franco-română Naval Group - Şantierul Naval Constanţa a fost contestată de compania olandeză Damen, ce deţine şantierele navale din Galaţi şi din Mangalia. Pentru acest contract, statul român ar urma să plătească 1,2 miliarde euro.

Menţionăm că un alt proiect de înzestrare a Armatei a eşuat din cauza faptului că partenerul Uzinei Automecanica Moreni, compania germană Rheinmetall Landsysteme nu a inves-tit în proiectul iniţial de construire a transportorului blindat 8x8 în privinţa părţii de offset la care se obligase prin contractul încheiat cu partea română.

Legat de modernizarea avionului IAR Şoim 99 de către SC Avioane Craiova SA, destinat pregătirii piloţilor români care vor deservi avioanele de luptă F16, contractul încheiat cu americanii de la CMC Electronics Aurora Llc, filială a companiei canadiene CMC Electronics, a fost contestat şi se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Toate aceste eşecuri sau întârzieri în încheierea sau demararea contractelor de achiziţie publică au creat probleme în rândul industriei de apărare din ţara noastră, care aşteaptă de mai mulţi ani redresarea activităţii din domeniul producerii de armament prin activarea clauzelor offset. Problemele ivite duc la necheltuirea sumelor alocate anual de la bugetul de stat, banii respectivi fiind blocaţi practic pentru Apărare şi neputând fi transferaţi către alt domeniu de activitate.

De aceea, se pare că liderii PSD au decis, pentru cheltuirea anuală a 2% din PIB în domeniul apărării, să extindă alocarea sumelor şi pentru alte ins-tituţii cu atribuţii în domeniul apărării naţionale. Şi doresc ca acest lucru să fie pus în practică începând cu bugetul pentru anul 2020. Buget, a cărui proiecţie va fi pusă în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Finanţelor, în cursul lunii septembrie, după cum a anunţat, ieri, Eugen Teodorovici. Ministrul de resort a precizat că îşi doreşte ca în cursul lunii octombrie proiectul bugetului de stat pentru anul viitor să fie trimis la Parlament, iar în cursul lunii noiembrie acesta să fie adoptat pentru ca, până cel mai târziu la sfârşitul lui 2019, să fie promulgat de preşedintele ţării.