DEŞI PONTA ANUNŢA LA ÎNCEPUTUL ANULUI CĂ NU VOM MAI AVEA NEVOIE, Guvernul intenţionează să înceapă discuţii pentru un nou acord cu FMI şi UE

După ce premierul Victor Ponta şi fostul ministru de finanţe Darius Vâlcov ne-au asigurat la începutul anului că nu mai avem nevoie de acord cu instituţiile financiare internaţionale, actualul ministru de finanţe, Eugen Teodorovici, a anunţat recent, într-un interviu pentru Bloomberg, că va începe discuţii cu FMI şi Uniunea Europeană pentru un nou acord, îmbunătăţit şi flexibil. Demararea negocierilor ar putea avea lor cel mai devreme în acest an, având sprijinul celor mai mari partide politice.

Guvernul ar putea încheia noul acord cu FMI şi UE în 2016, pentru protejarea de şocurile externe, a arătat Teodorovici.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a afirmat într-un interviu separat că social-democraţii au transmis Guvernului să negocieze acordul.

Opoziţia sprijină, la rândul ei, ideea ca România să încheie un nou acord cu FMI şi UE, potrivit coliderului PNL Alina Gheorghiu.

"România poate rezista pe cont propriu şi nu avem nevoie de finanţarea de la FMI, dar ar fi bine să avem un acord flexibil, ca protecţie faţă de posibilele turbulenţe pe pieţe. Costurile de finanţare ale statului sunt foarte scăzute în prezent, dar nu se ştie niciodată", a spus Teodorovici.

În luna februarie a acestui an, ministrul Finanţelor de la acea vreme, Darius Vâlcov, a declarat că "foarte probabil" acordul cu Fondul Monetar Internaţional nu se va prelungi după expirarea acestuia, în septembrie 2015.

Darius Valcov a afirmat atunci că, atât timp cât România se află în parametri macroeconomici "mai mult decât corecţi" şi a înregistrat anul trecut a cincea creştere economică din Uniunea Europeană, "am depăşit de mult stadiul în care trebuie să vină profesorul să ne arate unde e tabla şi unde e uşa. Trebuie să avem doar dialog mult mai consistent cu mediul de afaceri".

La finalul anului trecut, premierul Victor Ponta a declarat că România nu mai are nevoie de un nou acord cu troica de finanţatori FMI - Comisia Europeană - Banca Mondială dupa expirarea celui în vigoare. Ponta şi instituţiile financiare internaţionale s-au contrat în 2014 pe tema deficitului bugetar pentru 2015. Întrebat la acea vreme despre conflictul cu FMI, Ponta a spus că "din ce în ce mai mult, poziţiile cele mai dificile, mai rigide, sunt ale Comisiei Europene, nu ale FMI".

România, a doua cea mai săracă ţară din UE, a încheiat trei acorduri succesive cu FMI şi UE din 2009, care au servit ca ancore pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, vânzarea companiilor de stat şi economie.

Premierul Victor Ponta a intrat în conflict cu creditorii internaţionali, în ultimul an, în legătură cu planurile de reducere a taxelor şi majorare a salariilor în sectorul de stat.

Parlamentul a aprobat Codul Fiscal, în variantă modificată.

Cele mai recente comentarii au apărut pe fondul turbulenţelor de pe piaţa financiară chineză şi alte pieţe în dezvoltare, care riscă să se extindă.

Creditorii internaţionali nu au finalizat evaluarea actualului program preventiv de 4 miliarde de euro, din cauza fricţiunilor provocate de planurile Guvernului în domeniul fiscal.

Parlamentarii au cedat apelurilor pentru prudenţă şi au limitat unele reduceri de taxe propuse pentru ianuarie 2016, angajându-se că anul viitor deficitul bugetar va fi menţinut la circa 2% din PIB.

Bugetul a înregistrat un excedent de aproximativ 1% în luna august, a spus Teodorovici, citat de Mediafax.

"Acordul nu este suspendat şi va expira în această lună. Acest fapt nu ne împiedică să discutăm un nou acord cu creditorii', a precizat ministrul.

Proiectul noului Cod fiscal, reexaminat în urma cererii şefului statului, a trecut de Parlament, urmând să fie transmis preşedintelui spre promulgare, Camera Deputaţilor, forul legislativ decizional, aprobând joi legea cu 279 voturi "pentru", 8 "împotrivă" şi 5 abţineri.

Principalele amendamente la Codul fiscal vizează reducerea cotei TVA de la 24% la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19% începând de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcţii începând de la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor agricole - în acest caz eliminarea impozitului se aplică din 2016 -, eliminarea supraaccizei la carburanţi de la 1 ianuarie 2017.

De asemenea, a fost reintrodusă în Codul fiscal prevederea potrivit căreia consiliile locale au posibilitatea de a majora la 500 la sută impozitul pe clădirile şi terenurile neîngrijite, aceasta aplicându-se de la 1 ianuarie 2016.