DEŞI ŞTIE CĂ AMBASADORII BENEFICIAZĂ DE IMUNITATE DEPLINĂ, O judecătoare cere arestarea ambasadorului SUA, mai mult demonstrativ

Actualizare 17:52 Iohannis şi Cioloş s-au întâlnit cu adjunctul directorului CIA

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit astăzi, la Palatul Cotroceni, cu directorul adjunct al CIA, David Cohen, aflat în ţara noastră pentru două zile, potrivit BN24.ro.

Şeful CIA s-a întâlnit la Palatul Victoria şi cu premierul Cioloş, la întrevedere participând şi ambasadorul american, Hans Klemm, dar şi directorul SRI, Eduard Hellvig. Cohen a avut o discuţie şi cu directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu.

(S.A.)

----------

Actualizare 14:00 Cioloş, întrevedere cu ambasadorul SUA şi directorul SRI

Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, şi directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, au venit astăzi la Palatul Victoria, transmit televiziunile de ştiri.

La Guvern se află premierul Dacian Cioloş şi vicepremierul Costin Borc.

Întrevederea are loc în contextul în care premierul Cioloş va efectua o vizită în SUA în perioada 22-25 mai.

(S.A.)

-----------

Judecătoarea Florica Roman a trimis, ieri, o plângere penală la DNA împotriva Excelenţei Sale, domnul Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, şi a lui Valeriu Zgonea, Preşedintele Camerei Deputaţilor, pentru comiterea infracţiunilor de cumpărare, respectiv trafic de influenţă, solicitând în acelaşi timp luarea în considerare a arestării preventive a acestora.

Autoarea plângerii penale ştie că Hans Klemm beneficiază de imunitate deplină, iar Valeriu Zgonea de imunitate specială, dar menţionează că, prin cererea respectivă, a dorit să dovedească cât de uşor se pot construi "compuneri" penale în sezonul denunţurilor şi arată cât de uşor este să vorbeşti despre "egalitate în faţa legii" când te bucuri de imunitate deplină.

Florica Roman apreciază: "Oricare altă persoană ar fi fost în poziţia Ambasadorului american Hans Klemm, şi recunoştea public că şi-a folosit influenţa asupra preşedintelui Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea să treacă anumite legi, era automat «săltat» de mascaţi, reţinut şi băgat la tubulatură, la «Beciul Domnesc»".

Judecătoarea susţine că a făcut plângerea în urma faptului că, în conferinţa comună de presă ţinută pe data de 13 mai 2016, aceştia au recunoscut public că şi-au folosit influenţa ca să promoveze şi să urgenteze adoptarea unor legi, susţinute de SUA.

Judecătoarea menţionează în plângere: "În acea conferinţă de presă, numitul Valeriu Zgonea a declarat că a primit «mulţumiri foarte oneste din partea domnului ambasador cu privire la ordonanţa 109 cu guvernarea corporativă, a instituţiilor publice şi companiilor publice, legile privind achiziţiile publice care creează deja un avantaj pentru toate societăţile care sunt în România», adică inclusiv pentru societăţile americane.

Ambasadorul Hans Klemm a declarat apoi, la rândul său: «I-am mulţumit (lui Valeriu Zgonea, n.r.) pentru modul în care a îndeplinit în ultimele săptămâni mai multe priorităţi legislative importante pentru România şi SUA - referitor la restituirea proprietăţilor, la exproprieri, legea managementului întreprinderilor de stat, legi foarte importante».

Observaţi că Ambasadorul Hans Klemm NU a mulţumit Parlamentului în general, sau Camerei Deputaţilor în particular, ci preşedintelui Valeriu Zgonea personal, prin aceasta recunoscând public influenţa personală pe care numitul Valeriu Zgonea, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, a avut-o în adoptarea respectivelor acte normative, de mare interes, se pare, pentru Statele Unite.

Ambasadorul a mai declarat că «sunt aici pentru că domnul Zgonea este preşedintele Camerei Deputaţilor. Am înţeles că situaţia nu s-a decis încă şi sper că se va decide cât mai repede»".

Florica Roman menţionează că, potrivit legii, Preşedintele Camerei Deputaţilor nu doar conduce şedinţa Camerei şi sintetizează problemele puse în discuţie, dar, în calitate de şef al Biroului Permanent, are un rol important în întocmirea proiectului ordinii de zi şi în a hotărî care propuneri legislative vor fi reţinute spre dezbatere în Camera: "În concluzie, Preşedintele Camerei Deputaţilor este o personalitate politică cu multă influenţă în a fixa ce legi intră în dezbaterea Parlamentului, ce legi urmează a fi adoptate şi cu privire la adoptarea acestora. Profitând de această calitate, numitul Valeriu Zgonea a promovat legile susţinute de ambasador şi le-a trecut prin Camera Deputaţilor, folosindu-se în acest scop de influenţă pe care o are asupra deputaţilor din poziţia de preşedinte al Camerei. Pe de altă parte, influenţa Statelor Unite asupra politicilor publice din România este de notorietate, lucru recunoscut atât în Strategia Naţională de Apărare pentru perioada 2015-2020, cât şi în poziţiile publice ale celor mai influenţi politicieni, indiferent că fac parte din legislativ sau executiv. Aceeaşi influenţă rezultă chiar şi din poziţiile adoptate de DNA, care prin declaraţiile Procurorului şef a mulţumit repetat pentru sprijinul acordat de Ambasada SUA în lupta anticorupţie".

Autoarea plângerii penale la DNA mai precizează în plângere că, dată fiind poziţia ocupată de cei doi şi influenţa pe care o au, precum şi gravitatea deosebită a faptelor comise de aceştia, a solicitat DNA să aibă în vedere oprtunitatea aplicării dispoziţiilor din Codul de procedura penală privind măsura arestului preventiv: "Astfel, trebuie să aveţi în vedere influenţa pe care cei de mai sus o au asupra instituţiilor publice, inclusiv asupra DNA, influenţă recunoscută chiar de Procurorul şef DNA, Laura Codruţa Kovesi. Lăsarea în libertate a celor doi ar putea crea în societate temerea că justiţia nu funcţionează tocmai într-un caz în care este atacat şi manipulat statul de drept prin una din funcţiile sale esenţiale: legiferarea.

În acest sens există o bogată practică judiciară a instanţelor prin care, uniform şi constant, s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv faţă de inculpaţi cu motivarea generală şi comună că «lăsarea acestora în libertate ar crea în societate temerea că justiţia este nefuncţională».

Faţă de toate aspectele de mai sus, considerăm că se impune punerea în discuţie a pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a celor doi".

În 2014, Florica Roman, împreună cu alţi trei judecători, a fost anchetată de DNA pentru presupuse fapte de corupţie, fiind suspendată şi din Consiliul Superior al Magistraturii. Judecătoarea a respins acuzaţiile, declarând: "Acuzaţiile includeau primirea unei «sume nedeterminate», peşti şi whisky, nu se ştie în ce cantitate, şi pretinderea unui ceas cu cuc, vechi (sic!)".

Recent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a restituit definitiv, potrivit doamnei Florica Roman, dosarul la DNA Oradea: "Dosarul a fost restituit la DNA, printre altele pentru că faptele ce mi se impută nu sunt determinate, nu se ştie când, cum, în ce împrejurări am făcut trafic de influenţă iar foloasele necuvenite sunt o «sumă nedeterminată» de bani şi cantităţi neprecizate de păstrăvi şi whisky. Ar fi hilar, dacă la capătul acelor însăilări nu am fi noi, oameni trimişi în judecată, suspendaţi din funcţii, umiliţi public".

Secţia de judecători a CSM a votat recent cu majoritate repunerea în funcţie a celor patru magistraţi.