DEZBATERE CU SCÂNTEI LA MINISTERUL JUSTIŢIEI Proiect controversat de desfiinţare a Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie

Controversata problemă a desfinţării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) se află din nou în atenţia opiniei publice, în urma proiectului legislativ iniţiat de Ministerul Justiţiei şi care se află în dezbatere publică online, din luna februarie.

Pentru a urma toate etapele cerute de lege, ministerul de resort a organizat ieri o pseudo-dezbatere publică, la care au participat doar 10 persoane, în condiţii de respectare a regulilor de protecţie valabile pe parcursul stării de alertă cauzată de pandemia Covid.

La simulacrul de dezbatere publică, în afara funcţionarilor Ministerului Justiţiei au participat reprezentanţii unor organizaţii din societatea civilă, şi preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România, Elena Iordache, care a susţinut că a exprimat şi punctul de vedere al Asociaţiei Magistraţilor din România.

De la dezbatere au lipsit reprezentanţii Asociaţia "Forumul Judecătorilor din România" şi Asociaţia "Iniţiativa pentru Justiţie" care au emis un comunicat de presă în care arată că demersul Ministerului Justiţiei este inutil.

"Considerăm că demersul nu este unul coerent şi serios, cât timp Ministrul Justiţiei a anunţat că nu se va trimite în Parlament acest proiect până când nu va exista o majoritate favorabilă adoptării sale, respectiv că desfiinţarea SIIJ nu este posibilă în acest moment, din cauza configuraţiei politice a Parlamentului, subscrisele asociaţii fiind exclusiv susţinătoare ale unui sistem judiciar independent într-un stat de drept şi nedorind să se implice în activităţi desfăşurate într-un an electoral şi care pot induce în eroare partenerii europeni cu privire la presupusele eforturi pe care autorităţile române le-ar depune în scopul remedierii aspectelor criticate la unison din legile justiţiei. În condiţiile în care Ministerul Justiţiei cunoaşte că magistraţii, asociaţiile relevante ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi societatea civilă şi-au exprimat până în prezent de nenumărate ori poziţia, punctul de vedere majoritar fiind în sensul necesităţii desfiinţării SIIJ (a se vedea şi voturile celor aproximativ 80% dintre magistraţi în acest sens în urmă cu câteva luni) şi revenirii la competenţele anterioare ale parchetelor cu privire la cercetarea penală a magistraţilor, că toate organismele europene şi internaţionale relevante, precum şi partenerii strategici ai României au criticat îndelung înfiinţarea SIIJ şi au recomandat desfiinţarea acesteia, iar Comisia Europeană, în cererile de decizie preliminară aflate pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a concluzionat că înfiinţarea acestei secţii încalcă art.19 din Tratatul privind Uniunea Europeană, este evident că organizarea de noi dezbateri pe această temă reprezintă un demers inutil", arată cele două asociaţii profesionale în comunicatul de presă.

• Societatea civilă cere un calendar pentru depunerea proiectului la Parlament

Iar pseudo-dezbaterea a fost una care s-a centrat pe cerinţa reprezentanţilor asociaţiilor Declic şi Gedeks for Democracy pentru stabilirea unui calendar în care proiectul de act normativ să fie trimis Parlamentului şi pe argumentele pentru care Asociaţia Procurorilor din România, prin preşedintele Elena Iordache, a solicitat reorganizarea şi nu desfiinţarea secţiei speciale de anchetare a magistraţilor.

Diana Morar, secretar de stat în Ministerul Justiţiei a arătat: "Ca urmare a criticilor formulate de Comisia de la Veneţia, de raportul GRECO şi de raportul MCV, în care instituţiile europene şi-au exprimat îngrijorarea şi incertitudinea cu privire la demersurile privind înfiinţarea secţiei speciale, ministerul a adoptat memorandumul pentru desfiinţarea SIIJ. Prin proiect se propune desfiinţarea SIIJ şi abrogarea dispoziţiilor legale privind organizarea şi funcţionarea şi a dispoziţiilor din legea 304/2004 cu privire la această secţie şi se emit dispoziţii tranzitorii privind soarta dosarelor aflate pe rolul acestei instituţii".

Secretarul de Stat din cadrul Ministerului Justiţiei a arătat că, deşi forma proiectului legislativ sujpusă dezbaterii publice, a fost trimisă în luna februarie, către Consiliul Superior al Magistraturii, până în acest moment instituţia respectivă nu a oferit niciun punct de vedere. Diana Morar a precizat că, după ce proiectul va fi definitivat, Ministerul Justiţiei va solicita şi un aviz din partea CSM cu privire la desfiinţarea secţiei speciale de anchetare a magistraţilor.

Reprezentanţii Comunităţii Declic au spus că SIIJ trebuie desfiinţată de urgenţă şi că proiectul trebui trimis de îndată la Parlament. Totodată ei au cerut să fie scoase din iniţiativa legislativă supraimunităţile introduse care nu au fost cerute de magistraţi şi nici nu a existat un studiu de impact cu privire la introducerea acestora.

Reprezentantul Geeks for Democracy a precizat că senzaţia societăţii civile este că proiectul legislativ este făcut doar pentru imagine, că nu se doreşte desfiinţarea rapidă a SIIJ, secţie care funcţionează în continuare, dar a cărei activitate este ineficientă.

"Procurorii şi judecătorii au o sabie deasupra capului care nu este ok, există o presiune în plus. De aceea este necesar un calendar cu privire la depunerea acestui proiect la Parlament", au susţinut reprezentanţii celor două organizaţii din societatea civilă.

Referitor la întocmirea unui calendar, secretarul de stat Diana Morar a precizat: "Legat de modul în care proiectul de lege va avea parcursul în Parlament, noi nu dorim să îl promovăm doar pentru imagine, ci să avem rezultatul dorit: desfiinţarea secţiei speciale. La momentul actual nu vă putem oferi un calendar cu privire la data la care va fi depus în Parlament, dar monitorizăm situaţia pentru a fi depus cu prioritate".

• APR: SIIJ, nefuncţională din cauza CSM

Criticile cu privire la conţinutul proiectului de lege au fost formulate de magistratul Elena Iordache, preşe­dintele Asociaţiei Procurorilor din România, care a susţinut că secţia respectivă nu trebuie desfiinţată, ci reorganizată, şi că blocajul în privinţa activităţii SIIJ este cauzat de membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

Procurorul Elena Iordache a spus: "Ar trebui anaizată cu mare atenţie activitatea CSM, care din iulie 2019, dupa organizarea examenului pentru procuror-şef de secţie, nu s-a mai putut întruni, pentru că unii membri nu doreau validarea acestui examen. De aceea secţia nu a funcţionat corespunzător. În urmă cu scurt timp - o săptămână sau două - acelaşi CSM a avut pe ordinea de zi organizarea concursului pentru ocuparea postului de procuror-şef şi pentru procurorii operativi, dar membrii Consiliului nu au votat. Lucru minunat pentru factorul politic din România ca să spună că secţia nu funcţionează. De ce nu funcţionează? Când aşezăm cuvinte pe hârtie să dăm şi argumente, că secţia lucrează acum în patru oameni, atât cât se poate. SIIJ nu e operativă din cauza CSM".

Preşedintele APR a mai spus că lipsa de personal a fost cauzată şi de fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, care la toate întâlnirile cu procurorii din ţară le-a solicitat să nu se înscrie la concursurilor organizate pentru ocuparea funcţiilor din cadrul SIIJ, iar mulţi dintre magistraţi au acţionat în consecinţă de teama unor consecinţe negative pe plan profesional.

"Noi cerem reorganizarea acestei secţii în cadrul Parchetului General cu revenirea competenţelor pe care le-a avut. Din păcate, aşa cum reiese din proiectul legislativ iniţiat de Ministerul Justiţiei, interesul maxim este ca activitatea secţiei să revină la Direcţia Naţională Anticorupţie, care va redeveni competentă cu privire la infracţiunile săvârşite de magistraţi. Noi nu vrem desfiinţare, vrem reorganizare. Daţi-le celor de la SIIJ un an în care să funcţioneze la capacitatea care le-a fost stabilită anterior şi, dacă nu vor face faţă, noi vom fi primii care vom cere desfiinţarea acestei secţii", a concluzionat procurorul Elena Iordache.

• Supraimunitate pentru magistraţi introdusă în proiectul de desfiinţare a SIIJ

Proiectul legislativ iniţiat de Ministerul Justiţiei prevede la articolul 1:

"(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, denumită în continuare Secţia, se desfiinţează.

(2) Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secţiei se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora".

La articolul 3 se stipulează că "de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalţi judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii".

De asemenea, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi infracţiunile prevăzute de art. 11 alin. (1) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalţi judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Supraimunitatea contestată de societatea civilă este introdusă la articolul 4, prin punctele 4 şi 5 care arată că punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un magistrat se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi că trimiterea în judecată a unui magistrat se încuviinţează de Secţia pentru judecători sau, după caz, de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.