Dezbaterea bugetului de stat - între acuzaţiile opoziţiei şi promisiunile coaliţiei de guvernare

Bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat au fost dezbătute aseară în plenul Parlamentului, la ora închiderii ediţiei fiind încă în discuţie articolele din anexele bugetare pentru fiecare ordonator principal de credite. Proiectul legii bugetului de stat pentru anul viitor, act normativ ce va fi votat astăzi, a fost prezentat de prim-ministrul Nicolae Ciucă, şeful Guvernului menţionând că este vorba despre "un buget echilibrat, responsabil şi realist, capabil să răspundă nevoilor imperative de finanţare şi să consolideze economia pe termen mediu şi lung".

"Avem o strategie de consolidare fiscală anuală care să potenţeze şi să menţină creşterea economică la un nivel de 4-5%. (...) Este bugetul cu cea mai mare alocare pentru investiţii din ultimii 32 ani, 88,8 miliarde lei, dublul investiţiilor realizate în anul 2019. Nu vom creşte taxe şi impozite, nu vom pune presiuni asupra mediului de afaceri. Vom menţine toate măsurile aflate în vigoare pentru susţinerea antreprenorilor, vom continua programul IMM Invest. (...) Pentru a proteja veniturile populaţiei, în special ale celor cu venituri mici sau din categoriile vulnerabile, am stabilit majorarea alocaţiilor pentru copii, creşterea pensiilor, acordarea ajutorului social pentru pensionari şi a indemnizaţiei anuale pentru persoanele cu dizabilităţi. Aceste măsuri vor putea fi aplicate şi produce efecte începând cu ianuarie 2022 (...). Bugetul corespunde proiectelor de dezvoltare a României", a spus prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Dezbaterile generale pe structura bugetului de stat au fost tensionate, reprezentanţii USR acuzând modul discriminatoriu de distribuire a sumelor, estimările nerealiste în privinţa veniturilor bugetare şi alocările destinate programului Anghel Saligny şi altor programe de investiţii.

"Bugetul pentru anul 2022 este un buget al minciunii şi al hoţiei, care se bazează pe o mare minciună şi anume că vor creşte veniturile la ritmurile prognozate în buget. Avem o problemă cu cheltuielile care cresc de la 32% în PIB în 2016, la 41% în 2020, iar în 2022 din fiecare sută de lei cheltuită de statul român, 15 lei e datorie şi va trebui să ne împrumutăm. În mod mincinos, domnul Câciu a impus venituri mai mari cu 10,65 miliarde lei pe care spune că le va avea din îmbunătăţirea colectării şi reducerea evaziunii fiscale. Faceţi asta pentru că vă doriţi să creşteţi cheltuielile din pix cu venituri pe care nu le aveţi. Dacă ne uităm la pensiile speciale, ele cresc cu 8% în 2022. Bugetul Administraţiei Prezidenţiale creşte cu 23%, iar bugetul la unele servicii cu 44%. Cumpăraţi maşini şi bolizi de lux pentru anumite agenţii ale statului, finanţaţi academii care scot plagiate pe bandă rulantă şi un program mamut PNDL 3 pentru firmele de casă. Mai şi tăiaţi câteva bugete, cum ar fi bugetele Parchetelor. DIICOT - buget minus 22%. Ce înţelegem? Că daţi liber la furt din banii contribuabililor? Dacă la acest buget se uită un antreprenor onest, vede că deficitul e la maxim şi veniturile sunt supraevaluate, iar asta înseamnă că vor creşte impozitele şi taxele românilor. USR nu va vota acest buget", a spus deputatul Claudiu Năsui.

Colega sa din USDR, Cosette Chichirău a amintit că, deşi cifrele prevăzute pentru deficitul bugetar ne înscriu în traiectoria corectă pentru a ajunge la sub 3% din PIB în anul 2024, PNL a adus la guvernare un partid dezinteresat de disciplina financiară şi fiscală PSD.

"Aceste promisiuni de deficit bugetar sunt puse sub semnul întrebării. Nu veţi reuşi să vă încadraţi în ele decât dacă veţi tăia de la investiţii şi veţi ţine România în subdezvoltare aşa cum aţi făcut de fiecare dată. Auzim an de an aceleaşi promisiuni: vom face autostrăzi, spitale regionale, şcoli. În realitate, autostrăzi zero, spitale zero, şcoli zero. Vrem să vedem că guvernul face proiecte pentru români şi nu pentru clientela de partid, dar coaliţia PSD-PNL s-a făcut pentru a servi clientela de partid", a spus Cosette Chichirău.

Senatorul Claudiu Mureşan (USR) a afirmat că guvernul va tăia fonduri de la sănătate, educaţie, de la siguranţa românilor şi de la investiţii, din cauza estimării eronate a veniturilor bugetare.

"Unde sunt banii care trebuie să fie alocaţi programului România Educată? În schimb a fost necesară o creştere de peste 200% pentru Academia Oamenilor de Ştiinţă, o academie paralelă cu ştiinţa şi cu românii, dar care dă bani în plus politicienilor expiraţi, printre aceştia numărându-se şi Ion Iliescu", a spus Claudiu Mureşan.

• Majorarea serviciilor bugetelor secrete - criticată atât de parlamentarii AUR, cât şi de foştii senatori şi deputaţi liberali

Criticile la adresa coaliţiei de guvernare şi la adresa proiectului de buget au venit şi din partea reprezentanţilor Alianţei pentru Unirea Românilor - care au introdus la buget 4225 de amendamente - şi din partea parlamentarilor neafiliaţi.

"Am o problemă punctuală cu bugetele serviciilor secrete. Anul trecut am introdus amendamente pentru reducerea bugetelor serviciilor, dar au disparut în mod miraculos, iar unii colegi şi le-au retras deoarece au fost ameninţaţi sau sfătuiţi de alte persoane că aşa este mai bine. Acum avem aceeaşi problemă. Doar noi am votat pentru reducerea acestor bugete care se fac de la an la an mai mari şi ne trezim că nu avem bani pentru pensii, alocaţii, autostrăzi şi că bugetul pleacă în destinaţii necunoscute. Apoi altă problemă este că avem trei primari. Oraşul Amara nu a primit niciun ban de la guvernul Cîţu şi nici de la guvernul Ciucă. Cei din Pufeşti, judeţul Vrancea, au dreptul la gaze, iar cei din Valea Lungă, judeţul Alba, trebuie să aibă canalizare. Ce facem cu jumătate de ţară care este în noroaie, cum îi ajutăm pe oameni dacă nu le dăm bani pentru o banală canalizare? Sperăm ca forma finală a bugetului să nu îi uite pe copiii români din Ucraina, de Mitropolia Basarabiei, de clericii noştri, de călugării români de la muntele Athos", a spus deputatul George Simion, copreşedinte AUR.

Colegul său, senatorul Claudiu Târziu, copreşedinte al aceleiaşi formaţiuni politice a afirmat că există o asimetrie majoră între nevoile reale ale românilor şi susţinerea structurilor de forţă şi ale serviciilor secrete care sunt în beneficiul celor aflaţi la putere.

"Ministerul Familiei este o treabă de mântuială pesedisto-penelisto-udemeristă, care are un buget de doar 37 milioane euro. Sănătatea nu a cunoscut nicio creştere în bugetul de anul viitor, in timp ce spitalele iau foc şi au nevoie de modernizare. Sumele pentru investiţii sunt infime. (...) E o bătaie de joc şi mă declar scârbit de acest gen de politică", a spus Claudiu Târziu.

Senatorul neafiliat Diana Iovanovici Şoşoacă (fost senator AUR) a numit actuala coaliţie de guvernare PSD-PNL-UDMR drept coaliţia FSN şi a acuzat timpul redus de dezbatere a bugetului în Parlament.

"Ar fi trebuit să discutăm deschis, fără directive politice, despre acest buget. (...)Dacă v-ar fi păsat de buget, ar fi trebuit să avem o săptămână, cu pauză de Crăciun, şi să putem discuta despre el. Aici doar se minte şi se vând minciuni poporului român", a spus Diana Şoşoacă.

Deputatul Violeta Alexandru (fost deputat PNL) a comparat modul pe repede-înainte în care a decurs dezbaterea bugetului în comisiile de specialitate, cu modul de conducere al Parlamentului în perioada 2017-2019 de către PSD, ai cărui reprezentanţi aveau sintagma "pentru că pot".

"PSD ne spune arogant că face ce vrea el pentru că poate şi avem un PNL care a depus armele. Speech-ul premierului este complet rupt de realitate, pentru că raportul comisiilor de buget-finanţe asupra celor două proiecte de lege a fost încărcat pe site-ul Camerei Deputaţilor în urmă cu 10-15 minute. (...) În afară de citirea unor cifre a înţeles cineva care sunt priorităţile acestui guvern? Alocatiile nu le-aţi dublat, iar pensiile nu le-aţi mărit cu 40%, ci cu 10%, mai putin decât majorarea de 14% dată de guvernul Orban în primul an al pandemiei. Guvernul de stânga-dreapta arată ca guvernul stânga împrejur, care s-a mufat la banii publici. Nu vom vota acest buget, pentru că nu e normal ca bugetul SRI să fie mai mare decât bugetul unor ministere cum ar fi cel al Cercetării-Inovării sau decât al unor ministere de linie care presteaza servicii pentru cetăţeni", a spus Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii în guvernările Orban.

• Îmbunătăţirea colectării fiscale - o necesitate pentru anul 2022

În susţinerea bugetului de stat pentru anul viitor, parlamentarii coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR au arătat că acesta este unul echilibrat, atât în domeniul pachetului social, cât şi al măsurilor luate pentru susţinerea mediului de afaceri şi al alocărilor pentru investiţii.

"Când vorbim despre legea bugetului de stat, vorbim despre banii pe care îi producem în economie şi care trebuie să se întoarcă în buzunarele cetăţenilor pentru ca să avem o susţinere a puterii de cumpărare. (...) În viitorul buget creşte salariul minim pe economie la 2550 lei, iar investiţiile se regăsesc atât la Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltării, cât şi la celelalte ministere de linie. Stimularea mediului de afaceri înseamnă o alocare de 61 miliarde lei, bani care vor ajunge la capitalul românesc, la IMM-urile din ţara noastră", a spus senatorul social-democrat Radu Oprea.

"E un buget construit în condiţii de maximă incertitudine economică şi sanitară. În 2020, pandemia ne-a adus scăderea economică şi deficit bugetar de 10%. Graţie mediului de afaceri am recuperat în mare parte pierderile şi am redus deficitul bugetar. Greul crizei l-au dus antreprenorii şi angajatii români. Finanţarea tuturor măsurilor sociale vine din economie şi guvernul trebuie să se asigure că operatorii economici beneficiază de cele mai bune măsuri", a spus deputatul liberal Gheorghe Pecingină.

Senatorul liberal Nicolae Neagu a amintit că în actualul context global, cu criză economică, pandemică şi escaladarea unor conflicte regionale în apropierea ţării noastre, cel mai bun şi stabil lucru este să avem un buget aprobat pentru anul viitor şi a afirmat că avem un proiect de buget bun, care reuşeşte să acopere atât componenta socială, cât şi componenta liberală din programul de guvernare. .

"Bugetul permite spaţiu pentru investiţii din fondurile naţionale şi din fondurile europene. Toate măsurile cuprinse în buget costă. Pe partea de venituri, premisele sunt optimiste, ceea ce înseamnă că în 2022 trebuie să înceapă procesul de îmbunătăţire a colectării veniturilor. România e pe primul loc la deficitul de colectare a TVA, doar 33-34% din nivelul total al TVA-ului, adică avem un deficit de peste 7 miliarde euro. De aceea e necesara revizuirea legislaţiei fiscale, care să fie curăţată de portiţele şi lacunele din prezent", a afirmat Zoltan Miklos (UDMR).

Dezbaterile pe articole s-au întins noaptea trecută pe parcursul a şapte ore. Votul cu privire la proiectul bugetului de stat şi proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul viitor va avea loc în şedinţa de plen de astăzi a Parlamentului.