Dezbateri de formă pe legea bugetului, în Parlament

• Bugetul de stat, avizat pe repede-înainte în comisiile reunite de specialitate • Discuţiile formale au dominat atmosfera şi în comisiile reunite raportoare de buget-finanţe • În urma grevei spontane de luni, au fost aprobate amendamentele necesare pentru majorarea salariilor ceferiştilor • Marius Budăi: "Pensiile speciale de la Ministerul Muncii nu se majorează" • Curtea de Conturi cumpără 12 autoturisme hibrid şi 2 microbuze

Proiectul legii bugetului pe 2022, aprobat cu mare viteză de Executiv în debutul săptămânii, după ce a stat în transparenţă decizională circa 36 de ore, a ajuns ieri în Parlament pentru dezbateri. Aceste dezbateri au fost de formă, pentru că în comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament nu a existat niciun fel de dezbatere reală. După 30 de minute de discuţii generale s-a trecut la votul pe articole, unde au avut loc aprobări pe bandă rulantă. Amendamentele au fost puţine, iar pe lângă corecţiile tehnice solicitate de reprezentanţii Ministerului Finanţelor s-a aprobat un singur amendament care permite majorarea salariilor pentru angajaţii CFR, asta după greva de luni şi discuţiile dintre sindicate şi ministrul Transporturilor Sorin Grin­deanu.

Având în vedere viteza parlamentarilor, bugetul urmează să fie aprobat de plenul Parlamentului până de Crăciun.

La dezbaterile generale parlamentarii nu s-au înghesuit să ia cuvântul sau să pună întrebări reprezentanţilor Ministerului Finanţelor. Daniela Pescaru, revenită secretar de stat la Ministerul Finanţelor, i-a răspuns la dezbateri generale deputatului USR Claudiu Năsui care a ridicat câteva întrebări cu privire la creşterea puternică a bugetelor în zona serviciilor şi scăderea bugetelor din zona justiţiei. Năsui a spus că este inexplicabilă reducerea bugetului DIICOT cu 22% în condiţiile în care se ştie că DIICOT are deficit de procurori comparativ cu numărul cazurilor instrumentate.

"În ceea ce priveşte creşterea cheltuielilor la servicii, dacă vă uitaţi în bugetele detaliate aceste creşteri se regăsesc în principal la proiecte finanţate din fonduri europene şi la cheltuieli de investiţii, mai ales la STS care, în timpul pandemiei, a făcut toate aplicaţiile informatice, de evidenţă, şi în general lucrează pentru administraţia publică şi oferă sprijin administraţiei în acest domeniu. În ceea ce priveşte scăderea cheltuielilor pentru instituţiile din sistemul judiciar, aici vreau să vă aduc la cunoştinţă că în acest an, la rectificarea bugetară, s-au asigurat fonduri importante, peste 180 de milioane de lei pentru plata hotărârilor judecătoreşti. Pentru anul viitor nu mai sunt prinse", a explicat Daniela Pescaru, care prezintă de regulă bugetul în Parlament.

Pe repede-înainte s-a lucrat şi în comisiile de specialitate reunite, care au dat votul pe bugetele ordonatorilor principali de credite: pentru Ministerul Digitalizării avizarea bugetului a durat fix 40 de minute cu vot cu tot. Totodată, în comisiile avizatoare s-a lucrat fără prezenţa tuturor miniştrilor - unii nu au intrat nici măcar online în şedinţe. Senatorul PSD Radu Oprea anunţase încă de la prânz că miniştrii nu vor mai putea veni la audierile din comisiile de specialitate pentru că nu aveau cum să intre în Parlament din cauza protestului AUR în care s-a forţat intrarea în clădirea Parlamentului.

Deputatul USR Dan Barna a declarat ieri că miniştrii din Guvernul Ciucă refuză "cu laşitate" să vină în Parlament pentru a discuta bugetul, inducând "un sentiment de neîncredere".

• USR a cerut clarificări cu privire la creşterea bugetului Administraţiei Prezidenţiale şi a solicitat eliminarea din buget a finanţării Academiei Oamenilor de Ştiinţă, care dă peste jumătate din buget pe indemnizaţiile membrilor

Deputatul USR Claudiu Năsui a cerut clarificări de la reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi cu privire la creşterea bugetului Administraţiei Prezidenţiale şi în special a creşterii cu 36% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii.

"Eu v-aş propune să discutăm aceste chestiuni când discutăm anexele ordonatorilor. (...) Eu pot să vă spun că, de regulă, când facem propria estimare, gândim cum faceţi şi dumneavoastră o creştere de regulă cu inflaţia pornind de la execuţie. Punctual instituţiile vin cu anumite obiective specifice unui an care nu se regăsesc în anul anterior sau s au regăsit în anul anterior şi nu se mai regăsesc în anul pentru care facem prognoza. De aceea trebuie discutat şi cu ordonatorii când vor veni să-şi prezinte bugetul", a spus Pescaru.

Cu excepţia lui Năsui nu au mai fost parlamentari în Comisie care să dorească să aibă intervenţii la dezbaterile generale, iar ulterior s-a intrat pe textul proiectului de lege a bugetului.

Aici, la proiectul legii bugetului au fost doar câteva corecţii tehnice aplicate la articole, la propunerea Ministerului Finanţelor, şi o modificare cerută de PSD pentru a permite creşterea salariilor ceferiştilor.

UDMR a avut şi el un amendament respins, la fel ca USR care a solicitat eliminarea din proiectul de lege a articolului ce prevede finanţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, ce va avea un buget de 9,9 milioane de lei în 2022 faţă de doar 2,9 milioane de lei în 2021. Din cele aproape 10 milioane de lei, cheltuielile de personal sunt 2,66 milioane de lei, iar alte 5,6 milioane de lei sunt indemnizaţiile acordate membrilor academiei.

După cum am menţionat, singurul amendament trecut a fost cel depus de PSD care a dorit eliminarea alineatelor 3, 8 şi 9 din articolul 47 din proiectul legii bugetului de stat. După cum scrie hotnews.ro, din motivarea parlamentarilor PSD se înţelege că anumite companii de stat nu pot să mărească salariul minim pentru că au costuri prea mari cu energia. Aşadar, odată cu modificarea articolului 47 ar urma să le poată mări. În realitate însă, aceste modificări oferă şi posibilitatea de creştere a salariilor angajaţilor CFR.

Corecţia tehnică cerută de Ministerul Finanţelor a fost pe articolul 43. Acesta prevede că ordonatorii pot să-şi introducă proiecte în cursul anului pe măsura ce primesc fonduri europene/donaţii.

• Daniela Pescaru: "România se află într-o situaţie destul de dificilă; 22% din cheltuielile bugetului general consolidat sunt salariile şi indemnizaţiile din sectorul public"

Pescaru a declarat că România se află într-o poziţie destul de dificilă şi că ţara noastră este pe o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar: "Până în 2024 trebuie să ajungem la un deficit bugetar de sub 3% din PIB. (...) Se poate vedea cum am asumaat noi şi cum am gândit consolidarea fiscală şi reducerea deficitului până în 2024 şi 2025. Deci observaţi că în 2024 ne propunem un deficit de 2,4% în termeni cash. Ca să realizăm această ajustare a deficitului evident este nevoie atât de o creştere a veniturilor cât şi de o reducere a cheltuielilor. La cheltuieli ca pondere în PIB acestea scad cu în jur de 0,5 puncte procentuale din PIB (anual - n.r.). (...) Obiectivele generale ale construcţiei bugetare ar fi continuarea traiectoriei de consolidare fiscală şi cu asigurarea unei creşteri economice sustenabile, sprijinirea economiei, sistemului de sănătate şi a celui de protecţie socială. (...) Majorăm alocările pentru investiţii de la 66,6 miliarde de lei în anul 2020 la 88,8 miliarde de lei în 2022, creştere ce se datorează în principal fondurilor europene. (...) În structura cheltuielilor bugetului general consolidat, ponderea cea mai mare în cheltuieli şi în PIB o reprezintă cheltuielile de personal însemnând 115,47 miliarde de lei, care reprezintă 22% din cheltuielile bugetului general consolidat".

• Dezbateri formale cu ordonatorii principali de credite

Modul de dezbatere pe repede-înainte a continuat şi la analiza făcută de către membrii comisiilor reunite de buget-finanţe cu ordonatorii principali de credite pentru bugetele gestionate de aceştia, chiar dacă au existat mici sincope.

Prima neclaritate a apărut la bugetul Camerei Deputaţilor, care depăşea cu 77 milioane lei cheltuielile aprobate, din care cheltuielile de personal depăşeau cu peste 18 milioane lei indicatorii stabiliţi în legea plafoanelor. "Dacă restul sumei se poate acoperi din bugetul de stat, tot rămâne problema cu suplimentarea cheltuielilor de personal care ar trebui reglementată la rectificarea bugetară", a spus secretarul de stat Daniela Pescaru. Soluţia a oferit-o PSD, care a formulat un amendament aprobat de membrii comisiilor reunite, prin care cele peste 18 milioane lei suplimentare la cheltuielile de personal vor fi susţinute din fondul de rezervă al Ministerului Finanţelor Publice.

La aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, chiar dacă preşedintele Corina Corbu a spus că este de acord cu bugetul întocmit, deşi ar fi fost nevoie de o sumă mai mare pentru toate investiţiile ce sunt necesare, şefa instanţei supreme a reamintit parlamentarilor că anul viitor Înalta Curte împlineşte 160 de ani de la înfiinţare, dar sediul în care funcţionează este impropriu desfăşurării activităţii şi că este necesară găsirea unei soluţii de către decidenţii politici.

Pe repede înainte, fără amendamente, a fost adoptat bugetul Ministerului Energiei, care include în el alocări pentru subvenţii, pentru restructurarea unor unităţi de stat, pentru închiderea unor mine, etc.

"Avem 2 mliarde lei pentru compensarea facturilor consumatorilor la energia electrică şi gaze naturale, şi sumele necesare pentru ajutorul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia", a precizat Virgil Popescu, ministrul Energiei.

Discuţii au mai fost şi cu privire la bugetul Curţii de Conturi, unde Claudiu Năsui, deputat din partea USR a arătat că se majorează cu 15% cheltuielile de personal, iar fondul alocat pentru finanţarea proiectelor europene se dublează.

"La activele nefinanciare am văzut o creştere cu 22%, bani care ajung şi la secţia de maşini şi mijloace de transport. Sunteţi beneficiarii ordonanţei trenuleţ şi puteţi face unele schimbări în parcul auto?" l-a întrebat Claudiu Năsui pe preşedintele Curţii de Conturi.

Mihai Busuioc, preşedintele instituţiei de audit, a explicat necesitatea proiectelor cu finanţare europeană derulate de Curtea de Conturi şi a arătat că aceasta mai este implicată şi în proiecte de analiză inter-pares cu alte instituţii similare din statele europene. Referitor la banii alocaţi parcului auto, Mihai Busuioc a spus: "Ne dorim să achiziţionăm maximum două microbuze de 7 locuri plus 2 şi 12 autoturisme Toyota tip hybrid".

La bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi bugetele instituţiilor aferente, deputatul Claudiu Năsui a întrebat dacă majorarea cu 17% a pensiilor speciale doar din cadrul acestui minister reprezintă o majorare a acestora.

"Este o estimare de creştere a numărului de persoane care vor beneficia de această pensie. Dinamica activităţii e foarte mare în cursul unui an şi trebuie să avem sumele în buget pentru a nu avea sincope cu plata lor. Oamenii aceia au şi o parte contributivă, dar în partea cealaltă, necontributivă, dinamica nu este doar cu plus 2 minus 3. Per total an intră sau ies din sistem persoane despre care nu poţi să ştii în prima lună a anului ce oameni intră sau ies cu pensia medie în luna septembrie, de exemplu. (...) Această pensie specială sau de serviciu e prevăzută din două componente: una pe partea de contributivitate, una pe necontributivitate. Creşte partea pe contributivitate cu majorarea punctului de pensie, se diminueaza cealaltă, dar valoarea totală a pensiei rămâne aceeaşi. Nu vorbim despre creşterea valorii pensiilor speciale. Noi estimăm că va creşte numărul de persoane", a răspuns Marius Budăi, ministrul Muncii.

El a precizat că bugetul pentru anul 2022 acoperă şi impactele bugetare suplimentare datorate majorării alocaţiilor copiilor, creşterii valorii punctului de pensie, măsurilor pentru sprijinirea consumatorului vulnerabil, schemei de compensare, precum şi majorării cu 25% a indemnizaţiei sociale minime.

La ora închiderii ediţiei, dezbaterile finale în comisiile de buget-finanţe cu ordonatorii principali de credite se aflau încă în desfăşurare, până atunci fiind aprobate bugetele Ministerului Muncii, Ministerului Energiei, Ministerului Apărării Naţionale, Camerei Deputaţilor, Senatului, Consiliului Concurenţei, Curţii de Conturi, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Curţii Constituţionale a României, Consiliului Legislativ şi Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi.

Dezbaterile vor continua astăzi pe legea bugetului asigurărilor sociale de stat, urmând ca rapoartele de aprobare cu amendamente ale celor două proiecte de lege să fie întocmite de comisiile reunite de buget-finanţe până mâine, când plenul Parlamentului urmează să dezbată şi să voteze bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul viitor.