"Dezvoltarea pieţelor de instrumente financiare derivate - un element esenţial în maturizarea pieţei de capital"

Reporter: Care sunt obiectivele dumneavoastră în actualul mandat de vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, responsabil cu piaţa de capital?

Maria Gabriela Horga: Prioritatea absolută a acestui mandat este implementarea Strategiei naţionale privind dezvoltarea pieţei de capital din România pentru perioada 2023 - 2026, aprobată printr-o hotărâre de guvern, dar care trebuie fructificată, dusă la îndeplinire prin obiective ambiţioase şi, evident, în anii ce urmează, prin obţinerea de rezultate.

Primele luni de mandat în calitate de vicepreşedinte coordonator al Sectorului Instrumentelor şi Investiţiilor Financiare al ASF m-au pus în faţa mai multor proiecte aflate în derulare, în diverse etape.

O prioritate pentru mine a fost legată de nevoia de actualizare a reglementărilor, astfel încât m-am implicat în mod direct în efortul de actualizare a legislaţiei în domeniu. Transmiterea proiectului de ordonanţă de urgenţă privind completarea legislaţiei referitoare la piaţa de capital şi combaterea publicităţii înşelătoare în domeniul investiţiilor de către ASF către Ministerul Finanţelor este un pas semnificativ în procesul legislativ. Proiectul s-a aflat în procedura de transparenţă decizională, fiind în faza de avizare şi urmând să fie discutat şi supus aprobării Guvernului.

Îmi propun ca, în continuare, să păstrăm un ritm rapid al procesului de actualizare a legislaţiei, pe partea care ţine de ASF. Vom continua discuţiile cu actorii în domeniu, respectând principiul transparenţei şi ţinând cont de standardele UE în ceea ce priveşte piaţa de capital.

Îmi doresc, de asemenea, creşterea atractivităţii pieţei de capital şi creşterea încrederii investitorilor în pieţele de instrumente financiare.În acest sens, sunt un susţinător al listărilor unice pe bursa de la Bucureşti, înţelegând că avem potenţial de creştere încă neexploatat în ceea ce priveşte lichiditatea pieţei.

Un alt element de sprijin în efortul de maturizare a pieţei de capital din România este reprezentat de dezvoltarea pieţelor de instrumente financiare derivate, care vine în sprijinul nevoii investitorilor de a avea mijloace de diversificare şi structurare a investiţiilor, oferindu-le acestora posibilitatea de a gestiona riscurile financiare şi creând cadrul de creştere a lichidităţii în piaţa instrumentelor suport.

Nu în ultimul rând, susţin crearea şi menţinerea unui cadru legal şi fiscal transparent, stabil şi predictibil, condiţie esenţială pentru a atrage fonduri şi administratori de fonduri. O legislaţie clară şi favorabilă, care să ofere beneficii fiscale şi avantaje pentru fondurile de investiţii şi pentru administratorii acestora, poate stimula interesul atât al investitorilor, cât şi al administratorilor.

Reporter: Recent, Autoritatea a aprobat cererea Bursei de Valori Bucureşti privind autorizarea pieţei derivatelor în ţara noastră, dar piaţa nu va deveni efectiv funcţională decât odată cu operaţionalizarea Contrapărţii Centrale. ASF este una dintre entităţile care trebuie să aprobe dosarul CCP-ului, ce ulterior va fi trimis spre aprobare către ESMA. Care este stadiul Contrapărţii Centrale, din perspectiva atribuţiilor Autorităţii de Supraveghere Financiară în acest proiect?

Maria Gabriela Horga: Aşa cum am amintit, un element esenţial al Strategiei de dezvoltare a pieţei de capital este dezvoltarea pieţelor de instrumente financiare derivate care presupune, implicit, operaţionalizarea Contrapărţii Centrale.

Acest obiectiv poate fi atins prin implicarea şi efortul tuturor părţilor relevante, competenţa de intervenţie a ASF fiind legată de componenta administrativă a proiectului. În acest moment, facem tot ceea ce ţine de noi pentru a asigura suportul în vederea finalizării în cel mai scurt timp a acestui proiect început în urmă cu muţi ani.

Precizez că CCP.RO a depus la Autoritate cererea oficială de autorizare, la data de 31 ianuarie 2023. Cererea este depusă pe baza prevederilor Regulamentului privind infrastructura pieţei europene (EMIR) şi a Regulamentului ASF nr. 3/2013.

În condiţiile în care dosarul trimis iniţial era incomplet, ASF a cerut CCP.RO informaţii şi documente suplimentare. Este important de amintit faptul că Autoritatea a aprobat prelungirea cu încă şase luni a termenului iniţial de maximum 12 luni pe care CCP.RO îl avea la dispoziţie pentru a transmite toate documentele şi informaţiile suplimentare solicitate.

Depunerea documentaţiei complete va fi urmată de o perioadă de şase luni alocată procesului de autorizare. Conform EMIR, autoritatea competentă are obligaţia de a informa în scris CCP solicitantă în termen de şase luni de la depunerea unei cereri complete. Această informare trebuie să includă o explicaţie pe deplin motivată, indicând dacă autorizaţia a fost acordată sau refuzată. Totodată, în termen de patru luni de la declararea dosarului CCP ca fiind complet, ASF va întocmi raportul de evaluare conform EMIR şi îl va supune atenţiei Colegiului.

• ASF a emis anul trecut 30 de alerte cu privire la entităţi neautorizate şi mai multe avertismente cu privire la 68 site-uri web înşelătoare

Reporter: În ultima vreme s-au intensificat în mediul online reclamele înşelătoare în domeniul investiţiilor. Cum intenţionează Autoritatea să împiedice astfel de practici?

Maria Gabriela Horga: Într-adevăr, în ultima perioadă asistăm la un fenomen legat de publicitatea înşelătoare în mediul online, care promovează anumite aşa-zise "investiţii" prin utilizarea unor tehnici de manipulare.

Aici, din perspectiva mea, sunt mai multe elemente care sunt relevante şi care contribuie la propagarea acestui fenomen.

În primul rând, aceste tipuri de reclame încearcă şi probabil că în multe situaţii chiar reuşesc, să exploateze o vulnerabilitate socială care ţine de nivelul de educaţie financiară a publicului ţintă.

Mesajele care promit sau garantează câştiguri semnificative par să vină din partea unor personalităţi care se bucură de notorietate şi credibilitate, creând iluzia realităţii tocmai pe fondul unui nivel redus de educaţie financiară.

În multe situaţii, tehnicile de manipulare a imaginilor creează rezultate cu vicii grosolane. În prezent, cetăţenii pot evita să fie victime dacă dau dovadă de reticienţă şi evită să dea curs invitaţiilor fără o minimă verificare din surse oficiale.

Tehnicile de deepfake se perfecţionează, din păcate, pe zi ce trece şi de accea este important ca oamenii să beneficieze de educaţie financiară şi digitală.

Aici amintesc eforturile pe care ASF le face pentru creşterea nivelului de educaţie financiară prin implicarea în programe educaţionale dedicate elevilor şi studenţilor, care fac deja parte din activitatea curentă a autorităţii, precum şi prin demersurile realizate în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite în cadrul Strategiei naţionale privind dezvoltarea pieţei de capital din România pentru perioada 2023 - 2026.

În acelaşi timp, cred că toţi cei care sunt conştienţi de existenţa acestui fenomen şi chiar îl susţin, indirect, invocând elemente ce ţin de libertatea de exprimare şi de aspecte comerciale, şi mă refer la administratorii platformelor de streaming şi social media, ar trebui să se implice şi să depună eforturi susţinute pentru creşterea nivelului de siguranţă al conţinutului publicat.

Din punct de vedere administrativ, al ASF, ori de câte ori au fost identificate entităţi care ridică suspiciuni privind oferirea sau prestarea ilegală de servicii şi activităţi de investiţii în România, au fost emise avertismente publice pe propriul site web şi,după caz, au fost sesizate organele de urmărire penală competente.

Publicarea a 30 de alerte cu privire la entităţi neautorizate şi a avertismentelor referitoare la 68 de site-uri web în 2023 evidenţiază vigilenţa ASF în protejarea investitorilor şi în combaterea activităţilor ilegale în domeniul serviciilor şi activităţilor de investiţii.

Aceste demersuri au fost realizate cu observarea limitelor de competenţă legală deţinute.

Conştienţi fiind de amploarea acestui fenomen, în ordonanţa "trenuleţ" a fost introdusă şi propunerea de modificare a legislaţiei, pentru crearea de unor mijloace de combaterea publicităţii agresive şi a tehnicilor de comunicare persuasivă practicate de entităţile care nu sunt autorizate de ASF.

Prin această modificare, va fi extins cadrul de competenţă de intervenţie a ASF, prin completarea cu dreptul legal de a solicita furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice restricţionarea accesului de pe teritoriul României către website-urile entităţilor neautorizate care oferă servicii de investiţii.

Este de la sine înţeles că ASF va continua monitorizarea şi evaluarea posibilelor efecte negative pentru consumatori şi va dispune acele măsuri şi acţiuni specifice care presupun actualizarea/modificarea cadrului legal incident în materie pentru alinierea la standardele şi cerinţele europene, emiterea de alerte în situaţiile în care se constată abateri de la regulile de conduită sau sunt relevate riscuri majore pentru potenţialii investitorişi sancţionarea acelor practici care sunt de natură a prejudicia investitorii în produse financiare nebancare.

• "Constatările ASF privind unele concertări la SIF-uri nu au fost infirmate de instanţe"

Reporter: În ultimii ani, unele SIF-uri au fost acuzate de investitori de practici care încalcă legea pieţei de capital şi legea societăţilor comerciale. Practic, SIF-urile au alimentat cu bani anumite fonduri de investiţii, fiind în unele cazuri chiar singurii investitori ai acestor fonduri, care la rândul lor au cumpărat exact acţiuni ale SIF-urilor de unde primeau banii. Investitorii au acuzat că este vorba despre conflict de interese, ascunderea beneficiarului real, precum şi că acele acţiuni sunt în realitate acţiuni proprii deţinute prin interpuşi. Or, fiind acţiuni proprii, nu au drept de vot şi drept de dividend. Cum vedeţi această situaţie?

Maria Gabriela Horga: Situaţia prezentată are, după cum chiar dumneavoastră precizaţi, un istoric consistent şi este prezentă în conştiinţa actorilor pieţei încă de acum mulţi ani.

Din perspectiva autorităţii, din informaţiile pe care le am, aceste aspecte au făcut obiectul unui număr ridicat de analize de specialitate, începute şi finalizate înainte ca eu să preiau acest mandat, care au făcut obiectul unor litigii asupra cărora instanţele de judecată s-au exprimat şi chiar a analizei Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA).

Astfel, într-un scurt sumar, reţin că începând cu anul 2019, ASF a fost sesizată cu privire la presupuse situaţii de acţiune concertată între acţionarii unor Societăţi de Investiţii Financiare, conflicte de interese, disimulări ale beneficiarilor reali, precum şi presupusa deţinere de către societăţile de investiţii financiare a unor acţiuni proprii prin interpuşi.

Aceste aspecte au fost incluse în verificările de specialitate realizate la nivelul ASF. Ori de câte ori aspectele sesizate, analizate în cadrul unor investigaţii complexe, s-au confirmat, ASF a acţionat în consecinţă şi, drept efect, a adoptat măsuri specifice de autoritate, inclusiv suspendarea drepturilor de vot pentru acţiunile ce depăşeau pragul de 5%, precum şi impunerea obligaţiei de încadrare în limita de deţinere, respectiv de a vinde.

Modalitatea în care autoritatea care supraveghează piaţa de capital a soluţionat sesizările primite a făcut obiectul a numeroase litigii deduse instanţelor de judecată, care s-au pronunţat cu privire la aspectele invocate de reclamanţi. Până acum, modalitatea în care ASF a realizat actul de supraveghere şi a aplicat prevederile legale în raport cu aspectele sesizate nu a fost infirmată de către instanţele de judecată competente.

În ultimii ani, temele în discuţie au făcut obiectul inclusiv al unor evaluări realizate de ESMA, din perspectiva unei posibile încălcări a dreptului comunitar prin modul în care ASF a acţionat. ESMA a concluzionat că modalitatea de raportare la prevederile legale a situaţiilor expuse în sesizările analizate de ASF a fost corectă.

Reporter: O bună parte a acţionariatului SIF-urilor este constituită de acţionari dormanţi, ce au primit titluri prin programul de privatizarea în masă, dar care nu beneficiază de acţiunile pe care le au din diverse motive (nu ştiu de existenţa lor, au decedat, etc). Cum credeţi că poate fi dinamizată această masă de acţionari?

Maria Gabriela Horga: Atunci când discutăm despre acest subiect, trebuie să pornim de la o realitate. Nimeni nu a avut o reţetă pentru trecerea de la comunism la capitalism. Astfel, toate măsurile adoptate în contextul procesului de tranziţie trebuie privite prin prisma înţelegerii limitate pe care societatea în ansamblu şi, în special, populaţia beneficiară a programului de privatizare în masă, o avea asupra unor concepte specifice capitalismului şi asupra rolului pe care trebuie să îl joace în acest angrenaj, cum este conceptul şi care sunt funcţiile asociate calităţii de acţionar.

De-a lungul timpului, la nivelul pieţei au fost vehiculate şi/sau formulate mai multe propuneri de soluţii.

Sunt de părere că acest subiect, mai mult ca oricând, impune identificarea unor soluţii, iar eu, în calitate de vicepreşedinte al sectorului care gestionează aspectele ce ţin de piaţa de capital, am să fiu un sprijin pentru soluţionare.

Cu toate acestea, din punctul meu de vedere, soluţiile identificate trebuie să asigure un echilibru între scopul urmărit şi mijloacele prin care atingem acest scop, sens în care trebuie acordată o grijă deosebită modalităţii în care este realizată protejarea unui drept fundamental prevăzut de Constituţia României- dreptul de proprietate.

Amintesc că soluţionarea aspectelor legate de conturile inactive de pe piaţa de capital din România a făcut obiectul unui proiect de asistenţă tehnică din partea BERD, finanţat de către Comisia Europeană prin intermediul Programului de Sprijin pentru Reforme Structurale.

În urma derulării acestui proiect, a fost elaborat proiectul de lege privind regimul deţinerilor inactive rezultate ca urmare a programului de privatizare în masă care a fost transmis în trecut către Ministerul Finanţelor în vederea promovării acestuia.

În acelaşi timp, este important de menţionat faptul că aspectele legate de conturile inactive de pe piaţa de capital sunt incluse şi în Strategia naţională privind dezvoltarea pieţei de capital din România pentru perioada 2023 - 2026. Acest lucru demonstrează că Autoritatea de Supraveghere Financiară acordă o atenţie prioritară soluţionării acestei problematici.

Strategia conţine un obiectiv distinct şi anume realizarea unei campanii naţionale de informare a acţionarilor inactivi care au beneficiat de programul de privatizare în masă derulat din anii 1990 cu scopul lichidării deţinerilor acestora, precum şi acordarea unei exceptări de la plata oricărei taxe de tranzacţionare.

Realizarea acestui obiectiv presupune realizarea de evenimente de informare a acţionarilor inactivi, realizarea de materiale de informare şi publicarea lor pe site-ul autorităţii şi/sau al instituţiilor implicate, realizarea unei analize cu privire la modificările ce ar putea fi realizate la nivelul reglementărilor ASF referitoare la tarifele percepute.

Organizarea unei campanii naţionale de informare şi acordarea unei exceptări de la taxele de tranzacţionare ar putea să fie instrumente eficiente pentru a încuraja acţionarii inactivi să îşi gestioneze conturile şi să devină din nou activi pe piaţa de capital, contribuind astfel la dezvoltarea acesteia.

• Încurajarea industriei de private equity, una dintre priorităţile noului vicepreşedinte al ASF pentru piaţa de capital

Reporter: Care sunt principalele direcţii de acţiune ale Autorităţii de Supraveghere Financiară prin care să crească atractivitatea pieţei de capital din ţara noastră, atât pentru investitori cât şi pentru companiile în căutare de finanţare?

Maria Gabriela Horga: Este deja în vigoare legea care prevede un regim fiscal favorabil pentru câştigurile din investiţii financiare: 1% pentru deţinerile mai mari de un an şi 3% pentru cele mai mici de un an, faţă de 10% cât era anterior impozitul. M-am numărat printre iniţiatorii proiectului de lege, în perioada în care am fost parlamentar.

ASF pregăteşte actualizarea legislaţiei fondurilor de investiţii, legea ecosistem care este al treilea proiect important în lucru anul acesta, după ordonanţa trenuleţ şi modificarea Legii 24/2017. O prioritate este încurajarea industriei de private equity.

Autoritatea implementează obiectivele generale strategice şi le prezintă în detaliu în programul de activităţi anual, cuprinzând linii de acţiune concrete. Acţiunile desfăşurate de ASF vizează îmbunătăţirea condiţiilor de listare la bursă, creşterea lichidităţii bursiere secundare, promovarea unei pieţe de creştere dinamică a IMM-urilor, promovarea economiilor gospodăriilor, sporirea rolului investitorilor instituţionali, facilitarea finanţării datoriei pe termen lung pe piaţă.

Strategia ASF subliniază necesitatea accelerării tranziţiei verde în paralel cu cea din domeniul digital, în sensul în care soluţiile digitale vor face pieţele financiare nebancare să fie mai eficiente şi mai puţin consumatoare de resurse, contribuind în acelaşi timp la reducerea amprentei de carbon şi la utilizarea responsabilă a resurselor de mediu.

În contextul unor evidente schimbări ale ecosistemului pieţelor financiare non-bancare tradiţionale, a dezvoltării tehnologiilor şi inovaţiilor financiare, precum şi a incertitudinilor privind condiţiile economice viitoare, menţinerea stabilităţii financiare capătă un rol şi mai important pentru ASF.

Integritatea pieţelor financiare nebancare din România şi încrederea în acestea sunt condiţii prealabile pentru a facilita accesul la finanţare pentru întreprinderi şi pentru a permite investitorilor să activeze în siguranţă pe pieţele financiare şi să acţioneze în cunoştinţă de cauză având acces la informaţii, într-un mediu transparent şi sigur.

Reporter: Vă mulţumim!