DIN CAUZĂ CĂ NU SE MAI POT ÎMPRUMUTA LA FEL DE UŞOR CA ÎN TRECUT, Dragoş Cabat: "Companiile străine, nevoite să majoreze capitalul subsidiarelor din România"

Participaţiile de capital la companiile din ţara noastră au crescut în dauna creditelor intragrup pentru că firmele străine cu prezenţă în ţara noastră nu mai pot lua împrumuturi la fel de uşor ca în trecut şi sunt nevoite să finanţeze subsidiarele locale prin majorări de capital, potrivit analistului financiar Dragoş Cabat.

Domnia sa ne-a explicat: "Companiile nu mai pot să contracteze credite cu aceeaşi uşurinţă ca în anii trecuţi, din cauza deteriorării indicatorilor financiari. Firmele foloseau o parte din aceşti bani pentru a îi împrumuta mai departe către filialele şi sucursalele din România. În condiţiile unei acces mai dificil la creditare, acestea aleg să îşi finanţeze operaţiunile locale prin majorări de capital".

Creditele intragrup au reprezentat componenta dominantă a investiţiilor străine directe (ISD) din ţara noastră în ultimii ani, companiile preferând această formă de alocare a resurselor financiare, pe care o consideră mai puţin riscantă decât pe cea a majorărilor de capital.

Începând cu luna august a anului trecut, participaţiile la capital au depăşit împrumuturile intragrup, redevenind principalul tip de investiţie străină directă realizată pe plan local.

În primele cinci luni ale acestui an, ţara noastră a înregistrat ISD de 1,091 miliarde euro, dintre care majorările de capital au reprezentat 910 milioane euro, iar creditele intragrup, 181 milioane euro, potrivit datelor comunicate de Banca Naţională a României.

Pe lângă accesul mai dificil la împrumuturi al companiilor nefinanciare, un rol important în reducerea creditelor acordate între companiile care fac parte din acelaşi grup l-a avut diminuarea expunerilor societăţilor financiare faţă de ţara noastră, adaugă Dragoş Cabat.

În schimb, analistul economic Aurelian Dochia consideră că aprecierea ponderii majorărilor de capital în cadrul investiţiilor străine directe intrate în ţara noastră se datorează încrederii sporite în economia locală.

"Finanţarea afacerilor locale prin împrumuturi reprezintă o abordare de tip protectiv, utilizată în anii care au urmat crizei financiare", ne-a declarat domnia sa, adăugând: "Probabil că perspectiva investitorilor străini asupra României s-a schimbat în bine, în ultima perioadă, datorită indicatorilor economici buni pe care i-am înregistrat".

• Aurelian Dochia: "Neimpozitarea profitului reinvestit şi «taxa pe stâlp», impact redus asupra investiţiilor"

Aurelian Dochia consideră că impactul măsurii de neimpozitare a profitului reinvestit în echipamente este redus, încă, având în vedere că aceasta a intrat în vigoare de puţin timp.

Totodată, analistul economic nu se aşteaptă ca influenţa acesteia asupra investiţiilor din ţara noastră să fie unul semnificativ nici pe viitor.

"Consider că s-a bătut prea multă monedă pe măsura neimpozitării profitului reinvestit. Nu cred că deciziile de investiţii se iau în funcţie de astfel de măsuri. Cei care doresc să investescă într-o ţară se uită, în primul rând, la potenţialul şi perspectivele de dezvoltare ale ţării în cauză", afirmă domnia sa.

Aurelian Dochia nu estimează un impact vizibil asupra investiţiilor străine nici din partea taxei pe construcţii speciale, despre care consideră că va fi transferată către clienţi.

"Atât timp cât consumatorii vor putea să absoarbă eventualele creşteri de preţ, determinate de «taxa pe stâlp», companiile nu vor ezita să transfere eventuale majorări de costuri către aceştia", subliniază economistul.

În ultimii ani, societăţile nefinanciare, în special cele bancare, au rambursat linii de credit substanţiale către băncile mamă, ajungând să depindă aproape în exclusivitate de resursele atrase de pe piaţa locală şi de împrumuturi de la instituţii financiare precum Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) sau Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (Black Sea Trade and Development Bank - BSTDB).

La începutul acestei luni, Banca Naţională a României (BNR) a redus rata rezervelor minime obligatorii (RMO) la valută de la 18% la 16%, după ce, în prima lună a anului, mai "tăiase" două puncte procentuale din RMO la monedele străine.

Acţiunea Băncii Centrale de la debutul lui iulie ar urma să elibereze 500 milioane euro, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Analiştii se aşteaptă ca această sumă să fie folosită pentru rambursarea unor linii de finanţare primite de la băncile mamă şi pentru acordarea de credite în valută.

Tranşa eliberată la începutul anului, tot de 500 milioane euro, nu pare să fi impulsionat împrumuturile în valută, soldul acestora coborând, în mai, cu 7,7% faţă de aceeaşi lună a lui 2013, conform BNR.

În aceste condiţii şi având în vedere şi presiunile de întărire a poziţiei de capital, care sunt supuse băncile europene, pare probabil ca o parte importantă a banilor puşi la dispoziţia instituţiilor de credit, prin reducerea RMO în monedă străină, să se îndrepte către rambursări de linii de finanţare.

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în primele cinci luni un deficit de 351 milioane euro, comparativ cu un excedent de 191 milioane euro în aceeaşi perioadă din anul 2013, în principal pe fondul majorării deficitului înregistrat de balanţa veniturilor, potrivit datelor BNR.

Balanţa veniturilor a înregistrat un deficit în creştere cu un miliard euro, la 2,28 miliarde euro. Balanţa comercială a înregistrat un excedent de 391 milioane euro, de la -186 milioane euro la 205 milioane euro, în timp ce surplusul balanţei transferurilor curente a crescut cu 69 milioane euro, la 1,72 miliarde euro.

Datoria externă pe termen mediu şi lung a însumat 76,115 miliarde euro la 31 mai 2014 (80,9 la sută din total), în scădere cu 1%ă de sfârşitul anului trecut.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la finele primelor cinci luni nivelul de 17,949 miliarde euro (19,1% din total datorie externă), în scădere cu 6,3% faţă de 31 decembrie 2013.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung a fost 35,5% în perioada ianuarie - mai 2014, comparativ cu 41,9% în anul 2013. Gradul de acoperire la 31 mai 2014 a fost 6,6 luni de importuri de bunuri şi servicii, comparativ cu 7 luni de importuri la 31 decembrie 2013.