DIN CE ÎN CE MAI RĂU, ÎN ZONA EURO Exporturile noastre, vulnerabile

Exporturile ţării noastre sunt vulnerabile şi deficitul de cont curent tinde să se adâncească pentru al doilea an consecutiv după ce economia zonei euro a scăzut cu 0,2% în trimestrul al doilea.

Potrivit Institului Naţional de Statistică, peste 70% din totalul exporturilor din ţara noas-tră sunt cu ţări din Uniunea Europeană reducerea economiei ar putea aduce scăderea cererii străinilor pentru bunuri autohtone.

Deficitul de cont curent al ţării noastre a fost dezbătut de multe ori de analiştii străini în studiile lor. Cele mai recente estimări globale ale economiştilor de la Economist Intelligence Unit spuneau că deficitul de cont curent din ţara noas-tră va continua să fie mare din cauza suprasolicitării economiei noastre şi accelerării consumului.

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), consideră că scăderea economiilor ţărilor din zona euro este îngrijorătoare şi că aceas-ta, alături de întărirea leului pune presiune pe exporturile noastre. Exportatorii români nu se pot reorienta spre ţările din Asia întrucât pentru firmele mici costurile de marketing sunt mult prea mari, iar companiile mari au pierdut aceste pieţe şi este foarte greu să le recâştige. Pe de altă parte, Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR pe probleme de politică monetară, apreciază că, din punct de vedere teoretic, încetinirea economiei din zona euro ne-ar putea afecta. Pe de altă parte, consilierul BNR subliniază că exporturile noastre depind de mai mulţi factori. Unul dintre acesta este scadenţa contractelor întrucât de regulă contractele se realizează pe termen mai îndelungat şi trebuie respectate. Pe de altă parte, cererea din străinătate pentru bunurile noastre va continua să fie mare chiar dacă economia se reduce, a adăugat Lucian Croitoru, explicând că elasticitatea cererii din străinătate faţă de produsele noas-tre este mai importantă decât situaţia economiei de acolo. Este important şi ce se va întâmpla cu cursul de schimb în următoarea perioadă întrucât evoluţia leului s-a dovedit importantă pentru exporturi, a mai spus Lucian Croitoru.Cu toate acestea ritmul de creştere a exporturilor noastre a fost superior celui al importurilor în luna iunie, la fel ca şi în lunile precedente.

Cristian Pârvan, secretar general în cadrul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Româ-nia, este de părere că efectul scăderii economiei ar putea să se reflecte mai târziu în evoluţia exporturilor din ţara noastră.

Florin Pogonaru apreciază că anul trecut deficitul comer-cial a crescut întrucât firmele româneşti au realizat importuri de echipamente necesare pentru dezvoltare.

Întrucât nevoia de echipamente s-a terminat firmele vor deveni din ce în ce mai productive şi vor putea să exporte mai mult, a adăugat Florin Pogonaru. "Situaţia economiei din zona euro va încetini reducerea deficitului de cont curent", a adăugat preşedintele AOAR.

Critian Pârvan atrage atenţia că "problema deficitului de cont curent este una structurală şi anume faptul că România nu şi-a recăpătat capacitatea de producţie care să satisfacă cererea internă".

Este îmbucurător că BNR face eforturi pentru temperarea creditării dar este necesar ca autorităţile să încerce să stimulteze economisirea.

Pe lângă exporturi şi investiţiile din ţara noastră ar putea înregistra scăderi. "Făcând parte dintr-un bloc european ne aşteptăm şi la o scădere a investiţiilor europene în România", a adăugat Florin Pogonaru.

Pe de altă parte, Cristian Pârvan apreciază că, din punct de vedere al investiţiilor, "stăm bine" şi că problema cea mai arzătoare se leagă de lipsa forţei de muncă şi incapacitatea Guvernului de a stimula creşterea forţei de muncă.

"Munca la negru şi ajutoarele de şomaj sunt încă atractive. Cererile de locuri de muncă la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) nu au crescut", a explicat Cristian Pârvan.

Domnia sa nu crede că românii care lucrează în străinătate se vor întoarce, întrucât ei şi-au dovedit de-a lungul timpului capacitatea de a se reprofila către domenii unde este nevoie forţă de muncă.

PIB-ul Germaniei a scăzut cu 0,5% în intervalul aprilie - iunie, iar al Franţei - cu 0,3%. Economia Spaniei a crescut cu numai 0,1% (cel mai încet ritm înregistrat după recesiunea din 1993).