Discursul lui Putin, ignorat de liderii politici de la Bucureşti

Discursul lui Vladimir Putin nu a fost comentat de liderii politici de la Bucureşti. Nici preşedintele Klaus Iohannis, nici premierul Nicolae Ciucă, dar nici ceilalţi lideri ai coaliţiei de guvernare - Marcel Ciolacu şi Kelemen Hunor nu au exprimat, până la ora închiderii ediţiei, un punct oficial de vedere cu privire la afirmaţiile liderului de la Kremlin.

Politicienii de la Bucureşti au fost mai preocupaţi de disputele dâmboviţene din Parlament şi privind rotativa guvernamentală de la finalul lunii mai, decât de ameninţările trimise de la Moscova de Vladimir Putin.

Prima reacţie pe care am consemnat-o aparţine deputatului european Eugen Tomac (preşedinte PMP), care a scris pe pagina oficială de Facebook: "De la Moscova vine multă ceaţă, iar discursul lui Putin a fost unul profund sovietic şi prăfuit. Nu şi-a convins nici măcar propriul aparat de propagandă. Asemenea delir mai auzeai doar la Fidel Castro".

Imediat a apărut comunicatul Ministerului Afacerilor Externe privind suspendarea activităţii Centrului Rus pentru Cultură şi Ştiinţă, suspendare care i-a fost notificată direct ambasadorului Federaţiei Ruse la Bucureşti care a fost convocat ieri la sediul MAE.

"Ambasadorului rus i-au fost reamintite situaţiile repetate în care Centrul s-a angajat deliberat în acţiuni de prezentare distorsionată a realităţii şi a adevărului istoric la nivelul opiniei publice româneşti. Aceste derapaje s-au intensificat şi au dobândit accente noi, de o gravitate deosebită, în ultima perioadă, după declanşarea de către Federaţia Rusă a războiului de agresiune împotriva Ucrainei. Prin acţiunile derulate, Centrul s-a îndepărtat iremediabil de obiectivele fireşti de consolidare a legăturilor culturale şi s-a transformat, în mod regretabil, într-un instrument de propagandă, dezinformare şi disculpare a crimelor de război ale Federaţiei Ruse din Ucraina.Secretarul de stat pentru afaceri strategice a transmis dezaprobarea fermă a părţii române faţă de încercările constante ale părţii ruse de atacuri hibride şi dezinformare prin trunchiere şi manipulare premeditată a realităţii, şi a făcut apel la aceasta din urmă să renunţe la asemenea practici", se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Afacerilor Externe.

Suspendarea activităţii Centrului va avea loc până cel târziu la data de 20 august 2023, până la care trebuie finalizate procedurile administrative implicate de această măsură.

Centrul Rus de Cultură şi Ştiinţă din Bucureşti a fost înfiinţat în baza unui acord semnat în 9 iulie 2013, document care stipula şi înfiinţarea Institutului Cultural Român la Moscova. Centrul Rus de Cultură şi Ştiinţă a fost inaugurat în 15 mai 2015, la aproape doi ani de la semnarea acordului între cele două guverne.

• Maia Sandu, în vizită oficială la Bucureşti

Preşedintele Republicii Moldova Maia Sandu vine, joi, în România, după summitul extraordinar al formatului Bucureşti 9 (B9), de la Varşovia, potrivit unor surse politice citate de Digi 24. Maia Sandu ar urma să se întâlnească cu preşedintele Klaus Iohannis, dar şi cu Marcel Ciolacu, preşedintele preşedintele Camerei Deputaţilor. Vizita oficială ar avea loc în contextul presiunilor făcute de Rusia asupra Moldovei şi după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi preşedintele Moldovei, Maia Sandu, au acuzat că Rusia plănuieşte o lovitură de stat care ar urma să se desfăşoare cu acţiuni violente pentru a forţa schimbarea puterii de la Chişinău.

Înaintea vizitei preşedintelui Republicii Moldova, la Bucureşti s-a aflat luni şi marţi Ana Revenco, ministrul de Interne de la Chişinău, care a avut o întâlnire cu membrii comisiilor reunite de apărare şi politică externă din Senat.

"Întâlnirea a fost importantă în contextul presiunilor tot mai mari exercitate prin aşa-zise proteste anti-guvernamentale organizate şi finanţate de oligarhii fugari şi de Moscova. Felul în care statul moldovean rezistă acestor presiuni, inimaginabile şi de neînţeles pentru România (ţară membră a UE şi NATO), este lăudabil", a precizat senatoarea Nicoleta Pauliuc, preşedintele Comisiei de Apărăre, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, într-o postare pe pagina oficială de Facebook.

Domnia sa a reafirmat că autorităţile de la Bucureşti vor oferi în continuare sprijin Republicii Moldova, atât pe plan financiar şi economic, cât şi în plan energetic.

"România tinde să devină un hub regional de energie, iar de acest lucru sigur va beneficia şi Republica Moldova. Apoi vom face lobby politic în plan european şi în faţa NATO. Respectăm total principiul neutralităţii exprimat de Constituţia Republicii Moldova, dar, în egală măsură, vom sprijini cât se poate obţinerea unor garanţii de securitate şi a întăririi sistemelor de apărarare de peste Prut. Vom acorda şi sprijin instituţional, prin trimiterea unor experţi care să întărească buna funcţionare a instituţiilor publice din Republica Moldova", a mai arătat Nicoleta Pauliuc.

În legătură cu situaţia din Republica Moldova, deputatul european Siegfried Mureşan(PNL/PPE), vicepreşedinte al Partidului Popular European, a declarat ieri: "Federaţiei Ruse nu-i convine actuala conducere a Republicii Moldova. La ultimele alegeri prezidenţiale şi parlamentare, oamenii au votat pentru modernizarea Republicii Moldova, pentru o Republică Moldova puternică, pe propriile picioare, în care să trăiască la fel ca în state membre UE. Or, Federaţia Rusă vrea exact pe dos. Federaţia Rusă vrea o Republică Moldova slabă, şantajabilă, cu cetăţeni săraci, controlabili. Toate declaraţiile care au venit în ultimele săptămâni de la Moscova în direcţia Republicii Moldova au fost menite să intimideze. Cetăţenii Republicii Moldova nu trebuie să se lase intimidaţi căci Federaţia Rusă doreşte tocmai acest lucru: să inducă teamă astfel încât oamenii să nu mai aibă încredere în autorităţi. Dacă declaraţiile Rusiei ne sperie din prima, ruşii vor profita de teama noastră şi ne vor îndrepta spre politicieni extremişti, populişti, care nu vor binele cetăţenilor. Federaţia Rusă nu doreşte ca Republica Moldova să se modernizeze şi să se integreze în Uniunea Europeană şi tocmai de aceea încearcă să destabilizeze situaţia de la Chişinău. Toate declaraţiile Federaţiei Ruse arată exact deriva în care se află".

Siegfried Mureşan a afirmat că Rusia pierde acest război din punct de vedere militar, deoarece "nu şi-a atins niciun obiectiv militar, pierde din punct de vedere economic fiindcă sancţiunile europene încep să dea roade şi pierde din punct de vedere politic şi moral căci este din ce în ce mai izolată şi mai decredibilizată pe plan internaţional".