DISENSIUNI ÎN RÂNDUL NATO Ucraina - din nou singură în faţa unei posibile invazii ruseşti

Situaţia conflictului ruso- ucrainean pare să escaledeze, în ciuda repetatelor rânduri de negocieri pe care reprezentanţii SUA, ai NATO şi ai Uniunii Europene le-au avut cu reprezentanţii Federaţiei Ruse. Cu toate acestea, necesitatea acordării unui sprijin militar, prin trimiterea de arme şi muniţii Ucrainei, nu pare să găsească un consens în interiorul NATO şi nici în interiorul Uniunii Europene, mai ales că statul respectiv nu este membru al vreuneia dintre cele două structuri.

În timp ce SUA şi Marea Britanie şi-au sporit expedierile de armament către autorităţile de la Kiev, Germania a anunţat, ieri, prin vocea ministrului Apărării, Christine Lambrecht, că va trimite Ucrainei 5000 de căşti militare, în contextul criticilor privind refuzul Berlinului de a trimite arme Kievului. Mai mult, autorităţile de la Berlin au spus că vor trimite Ucrainei şi un spital de campanie.

Sprijinul acordat de Germania este considerat drept o glumă proastă de către primarul Kievului, Vitali Klitschko, fost campion mondial la box categoria grea, care a afirmat pentru presa germană că se aşteaptă ca, în acest mod, guvernul de la Berlin să trimită în curând perne Ucrainei.

Mai mult, Peter Szijjarto, ministrul de externe de la Budapesta, a declarat, ieri, că Ungaria nu va sprijini Ucraina în actualul conflict al acesteia cu Rusia atât timp cât Kievul continuă să priveze minoritatea maghiară de drepturile ei. Szijjarto a mai spus că ţara sa susţine o relaţie de "'respect reciproc'' cu Moscova.

În aceste condiţii, preşedintele croat Zoran Milanovic a anunţat că autorităţile de la Zagreb vor rechema toate trupele Croaţiei din cadrul forţelor NATO din Europa de Est, în cazul unui conflict între Rusia şi Ucraina, reclamând inconsecvenţa şi un comportament periculos al marilor puteri în actualele chestiuni de securitate internaţională.

În acest timp, la Bucureşti, a avut loc ieri şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), în care a fost analizat impactul pe care un conflict armat între Rusia şi Ucraina l-ar avea cu privire în economia, în domeniul energetic şi în sistemul bancar din ţara noastră. În ceea ce priveşte pretenţiile Federaţiei Ruse cu privire la NATO, membrii CSAT au decis să lucreze cu administraţiile de la Washington şi Paris pentru a pune în practică declaraţiile lui Joe Biden şi Emmanuel Macron privind întărirea capacităţilor militare pe Flancul Estic al alianţei prin trimiterea de noi trupe în România şi Polonia.

De aceea, îngrijorarea autorităţilor de la Kiev este îndreptăţită dacă ţinem cont de faptul că administraţia de la Washington susţine că se aşteaptă la un atac al Rusiei în Ucraina până la mijlocul lunii februarie, conform declaraţiei de ieri a lui Wendy Sherman, adjunctul secretarului de stat american.

"Totul arată că preşedintele rus Vladimir Putin va folosi forţa militară la un moment dat, poate de acum până la mijlocul lunii februarie", a spus ea, asigurând totodată că nu ştie dacă liderul de la Kremlin a luat "decizia finală" de a trece în ofensivă.

De altfel, la începutul acestei săptămâni, Statele Unite le-au cerut cetăţenilor să nu călătorească în Ucraina. Mai mult, ambasada SUA de la Kiev îi îndeamnă pe cetăţenii americani aflaţi în Ucraina să ia în considerare să plece "acum" cu un zbor comercial, spunând că situaţia de securitate din ţară este "imprevizibilă din cauza ameninţării crescute a acţiunii militare ruse".

• Ucraina speră că SUA îşi vor respecta angajamentele de securitate

Amintim că luni, secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, a declarat că SUA au pus 8500 de militari ai SUA în stare de alertă, pentru cazul în care se constituie o forţă de răspuns a NATO şi este nevoie rapid de participarea americanilor pe Flancul Estic al alianţei.

În faţa posibilei escaladări a conflictului ruso-ucrainean, Joe Biden, preşedintele american a declarat că sancţiunile personale împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin ar putea fi considerate ca parte a eforturilor Washingtonului şi aliaţilor săi de a convinge Moscova că orice nouă agresiune împotriva Ucrainei ar putea provoca Kremlinului costuri rapide şi masive.

Drept răspuns, Federaţia Rusă a avertizat ieri că impunerea de sancţiuni lui Putin personal nu l-ar răni, ci ar fi "distructivă din punct de vedere politic".

Mai mult, partidul "Rusia Unită" i-a cerut lui Vladimir Putin să acorde ajutor republicilor autoproclamate Lugansk şi Doneţk, din Ucraina, prin livrarea de tehnică militară necesară pentru contracararea agresiunii Kievului şi apărarea locuitorilor. Anunţul a fost făcut de la tribuna Dumei de Stat de către Vladimir Vasiliev.

"Pe noi ne îngrijorează întrebarea legată de protejarea vieţii cetăţenilor ruşi şi a conaţionalilor acestora, care trăiesc pe teritoriul celor două republici. În Consiliul Dumei, în grup şi în partid noi ne-am consultat în legătură cu această problemă şi am ajuns la concluzia că noi nu putem abandona oamenii la cheremul regimului de la Kiev", a precizat Vladimir Vasiliev, citat de agenţia TASS.

În faţa acestor ameninţări şi a negocierilor purtate de SUA cu Federaţia Rusă pe tema arhitecturii de securitate europene, Dmytro Kuleba, ministrul de externe de la Kiev, a declarat că Ucraina nu va accepta concesii decise de marile puteri pentru depăşirea crizei cu Rusia.

"Dacă cineva face vreo concesie care să implice Ucraina, în spatele Ucrainei, în primul rând că nu vom accepta. Noi nu vom fi în postura unei ţări care să răspundă la telefon, să asculte instrucţiunile din partea unei mari puteri şi să le urmeze. Noi am plătit mult, inclusiv cu vieţile a 15.000 de cetăţeni, pentru a ne asigura dreptul de a decide propriul viitor şi propriul destin", a afirmat Dmytro Kuleba, într-un interviu acordat postului CNN.

El s-a declarat încrezător în angajamentele de securitate oferite de Statele Unite, în pofida declaraţiilor preşedintelui Joe Biden.

"În primul rând, preşedintele Biden are un angajament personal faţă de Ucraina. Cunoaşte această ţară şi nu vrea să fie distrusă de Rusia. În al doilea rând, am auzit o serie de oficiali americani, care mi-au spus mie personal sau au făcut declaraţii publice, că Statele Unite menţin în mod absolut angajamentul de a descuraja Rusia să recurgă la incursiuni, invazii sau alte interferenţe", a subliniat Dmytro Kuleba.

Amintim că săptămâna trecută Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, a criticat afirmaţiile lui Joe Biden, care a părut să facă o distincţie între un atac militar de amploare al Rusiei şi o "incursiune minoră".

"Vreau să le reamintesc marilor puteri că nu există incursiuni minore şi nici naţiuni mici. La fel cum nu există victime reduse sau o durere mai mică pentru pierderea celor dragi. Spun acest lucru în calitatea de preşedinte al unei mari puteri", a declarat Volodimir Zelenski.

• Papa s-a rugat pentru Ucraina

Papa Francisc a făcut, ieri, un apel pentru pace şi pentru evitarea războiului în Ucraina şi a spus că este timpul ca dialogul între autorităţile de la Kiev şi de la Moscova "să se dezvolte în spiritul frăţiei, ca toată durerea, fricile şi neînţelegerile să fie depăşite".

"Fie ca aceste rugăciuni să ajungă la inimile conducătorilor de pe Pământ pentru ca ei să facă astfel încât dialogul să prevaleze şi ca binele tuturor să fie pus înaintea intereselor partizane. Vă rog, fără război vreodată! (...) Am vorbit mai devreme despre Holocaust: gândiţi-vă că peste cinci milioane de persoane au fost ucise! În timpul războiului, oamenii au suferit de foame, de atât de multă cruzime. Merită pace", a spus Suveranul Pontif.

De altfel, duminica trecută Papa Francisc a arătat că urmăreşte "cu îngrijorare tensiunile tot mai mari care riscă să afecteze pacea din Ucraina şi să pună sub semnul întrebării securitatea continentului european".

Tot ieri, Charles Michel, preşedintele Consiliului European, şi-a exprimat solidaritatea cu Kievul, şi a afirmat că o ameninţare din partea Rusiei că va invada Ucraina este o ameninţare împotriva Europei.

Cu o zi înainte, în cadrul dezbaterii privind "Busola strategică", ce a avut loc în Parlamentul European, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a declarat că tensiunile cu Moscova din cauza comasării de trupe ruse la frontiera cu Ucraina sunt "cel mai recent exemplu" al faptului că "Europa este în pericol".

Amintim că Federaţia Rusă a concentrat în ultima lună peste 100.000 de militari la frontiera cu Ucraina, în zona regiunii Donbas, autorităţile de la Kiev afirmând că o astfel de mişcare arată iminenţa unei invazii. Autorităţile de la Kremlin neagă orice plan în acest sens, dar solicită garanţii scrise din partea NATO privind securitatea Federaţiei Ruse, inclusiv promisiunea că Ucraina nu va fi primită în alianţa militară nord-atlantică.

• Klaus Iohannis, preşedintele României: "Trebuie să fim pregătiţi pentru scenariul în care partea rusă va refuza să continue calea dialogului"

Guvernul şi instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării se pregătesc în această perioadă pentru gestionarea efectelor negative pe care un eventual conflict armat între Federaţia Rusă şi Ucraina le-ar putea avea asupra economiei ţării noastre, a declarat, ieri, preşedintele Klaus Iohannis, la finalul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în care s-a discutat despre situaţia tensionată de la graniţa ruso-ucraineană.

"Trebuie să fim pregătiţi şi pentru scenariul în care partea rusă va refuza să continue calea dialogului. (...) Guvernul şi instituţiile cu atribuţii în domeniu vor continua planificarea, la nivel interinstituţional, pentru gestionarea eventualelor intrări de refugiaţi pe teritoriul nostru şi pentru a fi pregătiţi să gestionăm efectele negative ale situaţiei de securitate în domeniile economic, energetic şi financiar-bancar. De asemenea, vor fi urgentate procedurile de revizuire a proiectelor de lege referitoare la securitatea naţională cuprinse în Planul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024", a precizat Klaus Iohannis.

Preşedintele a mai arătat că autorităţile centrale vor continua demersurile concrete pentru creşterea prezenţei Aliate şi a SUA pe teritoriul României, ca măsură de întărire a securităţii statului român.

"Şeful Statului Major a prezentat astăzi în CSAT un plan de măsuri care vine în completarea, în continuarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, şi care vor avea ca rezultat o pregătire corespunzătoare a României pentru orice scenariu. Acest plan a fost aprobat de CSAT", a spus Klaus Iohannis, care a amintit în acest context despre mesajele transmise de preşedintele american Joe Biden şi preşedintele francez Emmanuel Macron cu privire la disponibilitatea celor două state - parteneri strategici ai României - de a spori prezenţa în ţara noastră, ca parte a răspunsului aliat la evoluţiile de securitate din regiune.

Preşedintele Iohannis a mai spus că este posibil ca, în eventualitatea escaladării conflictului ruso-ucrainean, să ne confruntăm cu o migraţie necontrolată, deoarece ţara noastră are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina şi de aceea "trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiţi pentru orice scenariu posibil".

"Actuala criză de securitate creată de Rusia nu este doar despre Ucraina, nu este doar despre securitatea regională la Marea Neagră şi nici măcar doar despre securitatea europeană, ci este despre securitatea întregului spaţiu euroatlantic. De aceea, în aceste momente este important ca la nivelul NATO şi al Uniunii Europene să dăm dovadă de unitate şi solidaritate. (...) Escaladarea tensiunilor şi consolidarea masivă a prezenţei militare a Federaţiei Ruse în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre afectează securitatea şi stabilitatea internaţională. Aceste demersuri ale Rusiei reliefează posibilitatea folosirii forţei împotriva Ucrainei, cu toate consecinţele care pot decurge de aici. De asemenea, acţiunile recente ale părţii ruse, prin propunerile înaintate în luna decembrie, încearcă să modifice în mod inacceptabil parametrii arhitecturii europene de securitate", a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele s-a referit şi la folosirea de către partea rusă a tacticilor hibride, tactici care ar complica situaţia de securitate, inclusiv din perspectiva capacităţii de reacţie.

"Am analizat o gamă întreagă de acţiuni potenţiale, de la atacurile cibernetice menite să destabilizeze instituţii şi infrastructura critică, aşa cum am văzut recent în Ucraina, până la utilizarea energiei pentru a atinge obiective politice sau folosirea dezinformării şi a propagandei", a mai spus Klaus Iohannis la finalul şedinţei CSAT.

Preşedintele a ţinut să menţioneze că toate măsurile luate până acum de alianţa militară euro-atlantică pe flancul estic sunt strict defensive şi nu reprezintă o ameninţare ofensivă la adresa Federaţiei Ruse.

"Dialogul diplomatic trebuie să aibă un rol primordial în detensionarea situaţiei actuale şi este important ca acesta să continue. Discuţiile recente cu Federaţia Rusă, inclusiv cele din cadrul Consiliului NATO-Rusia, au permis prezentarea detaliată a abordării NATO faţă de situaţia de securitate actuală, insistând asupra obiectivului clar al dezescaladării.

(...) Actuala criză dovedeşte o dată în plus ceea ce am spus constant la nivel aliat încă de la începutul primului meu mandat: consolidarea prezenţei Aliate pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în ţara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar şi pentru securitatea Alianţei în ansamblul său şi a cetăţenilor din statele aliate. Indiferent de evoluţiile actuale din regiune, NATO trebuie să îşi menţină la nivel ridicat capacitatea de descurajare şi apărare, care să îi permită să îşi îndeplinească eficient obiectivele strict defensive - repet, strict defensive - pentru care Alianţa a fost creată. Subliniez încă o dată că măsurile luate de NATO până în prezent pentru întărirea prezenţei militare pe Flancul de Est reprezintă un răspuns eminamente defensiv la riscurile, ameninţările şi provocările de securitate în creştere din regiune", a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele a subliniat că, în calitate de membru NATO, ţara noastră se bucură de toate garanţiile de securitate şi "că nu este cazul ca vreun cetăţean al României să se teamă" de situaţia conflictuală existentă în Federaţia Rusă şi Ucraina.

• Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naţionale: "Nu se pune problema să trimitem soldaţi sau echipamente în Ucraina"

Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naţionale, a declarat, ieri, că România nu va trimite trupe în Ucraina, în contextul escaladării crizei provocate de prezenţa trupelor ruseşti. Ministrul Apărării a precizat că autorităţile din ţara noastră nu au discutat nici măcar despre activarea rezerviştilor.

"Nu se pune problema dea trimite soldaţi sau echipamente în Ucraina. Dacă vă uitaţi în regulile NATO, nici NATO nu poate face asta. Dislocarea trupelor se poate face doar dacă este ameninţată o ţară membră a NATO.

În cazul Ucrainei nu e vorba de asta. Nu s-a discutat despre activarea rezerviştilor. Nu suntem în această situaţie", a spus Vasile Dîncu.

Ministrul Apărării Naţionale a arătat că informaţiile recente privind verificarea la nivel naţional a rezerviştilor nu sunt de natură să atragă suspiciuni din partea populaţiei, deoarece respectiva verificare se face anual, prin rotaţie. Ministrul Dîncu a menţionat însă că escaladarea conflictului de la graniţa ruso-ucraineană ar avea consecinţe asupra securităţii zonei şi întregii regiuni, precum şi asupra întregii Europe, în mod special cu privire la lanţul de aprovizionare cu energie şi la sistemul bancar.

În legătură cu o eventuală prezenţă militară sporită a Franţei pe Flancul Estic al NATO, ministrul Vasile Dîncu a precizat că există dorinţa aliaţilor de a fructifica acest plan de a aduce mai multe echipamente, în cazul unui conflict.

"Nu avem nici termene, dar există proceduri NATO, pentru toate aceste lucruri. În momentul în care va fi cazul, vom putea vorbi şi de proceduri; era vorba mai degrabă de declaraţii şi de proiecte viitoare", a afirmat Vasile Dîncu.

• Dacian Cioloş, şeful USR: "Preşedintele României trebuia să iasă de mult să ne spună cum se pregăteşte ţara noastră pentru acest conflict"

Liderul USR Dacian Cioloş s-a declarat nemulţumit de faptul că preşedintele Klaus Iohannis a ieşit destul de târziu în faţa cetăţenilor pentru a spune cum se pregăteşte ţara noastră pentru o eventuală escaladare a conflictului ruso-ucrainean.

"Vedeţi că iniţial am obţinut informaţii de la şefi de alte state, din altă parte, de la oficiali din alte ţări decât din România despre conflictul cu Rusia.

Nu am auzit în această perioadă niciun oficial - pe preşedintele Iohannis, pe premierul Ciucă - să vină şi să spună cum se pregăteşte România pentru acest conflict. Cred că de mult trebuia să iasă deja preşedintele României, care este comandantul forţelor armate, să ne spună cum se pregăteşte ţara noastră pentru acest conflict. Evident, informaţiile care pot fi făcute publice, pentru că societatea românească, oamenii, au nevoie să fie informaţi ca să ştie cum stăm şi să ştie în ce fel ne pregătim", a spus Dacian Cioloş.

Preşedintele USR a menţionat că Federaţia Rusă este extrem de agresivă în această perioadă, dorind destabilizarea Uniunii Europene şi sădirea neîncrederii între statele membre ale acestei structuri continentale.

Acesta a conchis: "Privim situaţia cu îngrijorare. Au fost iniţiative pentru rezolvarea situaţiei prin negocieri şi să se evite un conflict armat. Se încearcă în continuare acest lucru, dar avem o poziţie fermă din partea NATO - am văzut declaraţiile responsabililor alianţei şi reprezentanţilor statelor partenere - că teritoriul aflat sub protecţia NATO va fi protejat inclusiv prin participarea partenerilor. Aţi văzut anunţurile pe care le-au făcut Franţa şi SUA, precum şi Olanda şi alte state membre NATO legate de riscul potenţial de a avea un conflict armat în Ucraina".

• Ludovic Orban, preşedintele Forţa Dreptei: "Acţiunea autorităţilor din România trebuie să fie foarte clară şi fermă"

Fostul premier Ludovic Orban a taxat reacţia întârziată a preşedintelui Klaus Iohannis şi a guvernului Ciucă.

Preşedintele formaţiunii politice Forţa Dreptei ne-a declarat: "Preşedintele, Guvernul şi toate autorităţile trebuie să evalueze toate scenariile posibile, să fie prezenţi în toate formatele de discuţii care vizează soluţionarea crizei şi să îşi asigure garanţii privitor la faptul că România nu e afectată, garanţii ce nu pot fi obţinute decât de la partenerii noştri europeni şi transatlantici. În aceste momente, România trebuie să fie foarte activă pe plan extern, să aibă iniţiative şi să comunice cu partenerii.

Acţiunea autorităţilor din România trebuie să fie foarte clară şi fermă, alături de aliaţii noştri. Tăcerea şi inacţiunea preşedintelui Iohannis de o lună de zile nu pot fi acceptate. Măcar în domeniul politicii externe şi în domeniul apărării, domenii aflate în competenţa directă a instituţiei prezidenţiale, preşedintele trebuie să comunice cu cetăţenii şi să fie parte la toate formatele de discuţii care vizează interesele României. Să ia decizii, să aibă iniţiative şi să ia poziţii publice clare", ne-a declarat Ludovic Orban, actualul

În opinia domniei sale, cetăţenii români nu trebuie să fie îngrijoraţi, de ceea ce se întâmplă la graniţa ruso-ucraineană, deoarece sistemul de alianţe în care se află ţara noastră ne oferă suficiente garanţii de securitate.

Ludovic Orban a mai arătat că Rusia "va fi o permanentă ameninţare la adresa României" şi că acest lucru trebuie conştientizat de preşedintele Iohannis şi de autorităţile centrale care ar trebui să fie foarte active în această perioadă.

"Rusia solicită cu un tupeu de neacceptat revenirea la situaţia din 1997. Rusia îşi permite să ceară imperativ să se substituie deciziei unor state suverane, care ar putea decide să devină membre NATO. Rusia finanţează mişcări şi partide antieuropene pentru şubrezirea unităţii europene. (...) Rusia nu poate fi oprită decât prin menţinerea şi consolidarea unităţii, coeziunii şi determinării statelor democratice care sunt membre în NATO şi în UE. Orice fisură, orice indecizie, orice agendă statală individuală poate crea breşe care să permită câştiguri pentru Rusia şi drame pentu populaţii întregi", a concluzionat Ludovic Orban.