Dispute pe Green Deal, sub pandemia Covid-19

Prim-vicepreşedintele PNL, senatorul Iulian Dumitrescu, le cere europarlamentarilor români să propună şi să susţină, în Parlamentul European, redirecţionarea unei părţi consistente din cele 1000 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană intenţionează să îi aloce pentru Green Deal către sănătate şi economie.

""Europa este un continent al rănilor deschise, iar peste o jumătate de miliard de cetăţeni europeni duc, în acest moment, o luptă pe viaţă şi pe moarte cu un inamic invizibil, un virus catastrofal care a compromis modelul social şi economic de funcţionare al proiectului UE. Pandemia COVID-19 este o Lebădă Neagră pentru Uniunea Europeană. Asta înseamnă că Uniunea Europeană, aşa cum ea exista înainte de Coronavirus, nu va mai fi posibilă. După Coronavirus, avem şansa să reinventăm o nouă Uniune Europeană, care să răspundă nevoilor lumii în care trăim. Avem datoria să abandonăm Green Deal şi să ne ocupăm de combaterea efectelor pandemiei COVID-19. Altfel, nu va mai rămâne o Uniune Europeană pe care să o facem verde", se arată în scrisoarea deschisă redactată de Iulian Dumitrescu.

În replică, deputatul european Corina Creţu (Pro România), fost comisar european pentru politica regională, afirmă că politicienii care solicită Parlamentului European abandonarea Green Deal nu cunosc atribuţiile instituţiilor europene şi că Pactul Verde a fost lansat de Comisia Europeană, nu de către Legislativul european.

Corina Creţu a mai spus: ""În acest moment, prioritatea este să luăm măsuri la nivel european, aşa cum luăm şi în plan intern, pentru protejarea oamenilor şi a economiei de efectele nefaste pe care această criză le generează. În 26 martie, Parlamentul European este chemat să aprobe un pachet urgent de măsuri, menit să ajute statele UE în lupta cu efectele pandemiei de COVID-19, la toate nivelurile. Este vorba de măsuri menite să stimuleze investiţiile în Sănătate şi în sectoarele importante ale economiei, pe lângă alte propuneri importante".

Fostul comisar european a precizat că discuţiile despre Green Deal sunt la început şi ţara noastră are obiective legate de ceea ce înseamnă Pactul Verde, deoarece o parte a costurilor necesare atingerii obiectivelor în materie de protejare a mediului înconjurător sunt, în ultimă instanţă, suportate de către cetăţeni.

Creţu a arătat: "Or, în acest punct, decalajele de dezvoltare şi de venituri riscă să arunce o povară prea mare asupra unor categorii de cetăţeni europeni, care au o amprentă de carbon redusă, dar din partea cărora se pot solicita contribuţii indirecte semnificative, adâncind astfel problema inegalităţii existente la nivel naţional sau european. Cred că politicile europene trebuie să aibă în vedere şi acest aspect. Pactul Ecologic nu trebuie să devină, sub nicio formă, mai ales pentru societăţile est-europene, o alegere între dezvoltare şi combaterea schimbărilor climatice."

Discuţia despre renunţarea la Green Deal în condiţiile crizei actuale au fost iniţiate de premierul ceh, Andrej Babis, a cărui ţară produce esenţialul energiei sale cu ajutorul centralelor atomice şi pe cărbune. Babis a afirmat recent că Uniunea Europeană ar trebui să lase deoparte proiectul său ""Green Deal" pentru a combate coronavirusul.

Pactul Ecologic le cere ţărilor membre ale UE să ajungă la zero emisii de gaze cu efect de seră până în anul 2050.

România va primi de la Comisia Europeană 757 milioane de euro sub formă de granturi nerambursabile pentru susţinerea zonelor monoindustriale care vor fi afectate de trecerea la o economie nepoluantă. Ţara noastră ar deveni astfel al treilea beneficiar de fonduri nerambursabile din Fondul pentru tranziţie echitabilă, un instrument creat de Comisia Europeană pentru a atenua impactul economic şi social al Green Deal.

Cel mai mare beneficiar ar fi Polonia (2 miliarde de euro), urmată de Germania (877 milioane de euro) şi România. Sumele alocate de Uniunea Europeană nu sunt garantate, ci trebuie câştigate pe proiecte clare şi viabile adresate zonelor afectate de tranziţia la o economie verde.