Divergenţele cu FMI vizează căile, nu obiectivele

• Situaţia economică este sustenabilă, iar progresele vor continua, deşi nu la nivelul prognozat l Mediul de afaceri crede că deficitul ar trebui să crească

Acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) este încă valid din punct de vedere tehnic şi va rămîne aşa pînă în iunie 2006, dacă nici una din părţi nu îl denunţă, a declarat, ieri, Guvernatorul BNR Mugur Isarescu în cadrul unui seminar pe tema dezvoltării pieţelor financiare din ţara noastră.

Declaraţia Guvernatorului BNR a fost confirmată şi de Varujan Vosganian, preşedintele Comisiei de Buget, Finanţe, Bănci a Senatului, care a precizat că FMI a lansat marţi dimineaţă semnalul că doreşte să continue evaluarea economiei ţării noastre. "Este posibil ca în ianuarie 2006, după un exerciţiu bugetar încheiat, concluziile FMI să fie altele", a adăugat domnul Vosganian.

Pe de altă parte, Mugur Isărescu recunoaşte că există un echilibru fragil şi probleme, dar îşi declară încrederea că echilibrul macroeconomic va fi păstrat în pofida tuturor dificultăţilor.

Părerea anterioară nu este împărtăşită însă şi de Mihai Tănăsescu, preşedintele Comisiei de Buget, Finanţe, Bănci a Camerei Deputaţilor, care a declarat că "acordul României cu FMI a murit".

Guvernatorul BNR spune că va continua procesul de dezinflaţie, deşi la un nivel mai redus decît era programat şi estimează inflaţia anuală (decembrie 2004 - decembrie 2005) la 8%. Mugur Isărescu admite că există o problemă în ceea ce priveşte deficitul de cont curent, dar că situaţia nu este "chiar atît de neagră". Deşi depăşeşte ţinta iniţială, deficitul din acest an (estimat să ajungă la 8% - 9%) nu îl depăşeşte cu mult pe cel din 2004 (care urmează să fie recalculat după noua metodologie şi care se va ridica la circa 8% din PIB). Mugur Isărescu a precizat că deficitul este datorat în cea mai mare parte consumului (deficitul bugetar este de 1% din PIB), mai exact importurilor mari.

Deşi în termeni nominali este îngrijorătoare (11%), creş-terea consumului este legată de veniturile trimise de muncitorii români din străinătate, a căror influenţă nu poate fi delimitată clar de creşterile salariale ale celor care muncesc în ţară în sectorul bugetar, a declarat domnul Isărescu. Domnia sa a precizat că veniturile celor aproximativ două milioane de români care lucrează în străinătate sînt estimate la trei miliarde de euro, respectiv, peste 4% din PIB.

• Stadiul actual al relaţiei cu FMI - mai multe responsabilităţi pentru Guvern

Relaţia cu FMI nu trebuie dramatizată, crede Mugur Isărescu, precizînd că obiectivele sînt comune - balanţa de plăţi, deficitul fiscal şi inflaţia - însă modul de îndeplinire este total diferit. Iar soluţia nu va veni nici de la Guvern, nici de la FMI, ci din modul în care va reacţiona economia românească la "tratament", precizează Guvernatorul BNR. Domnia sa crede că acum a venit momentul ca autorităţile române, Guvernul şi BNR să devină responsabile, să stabilească obiective realiste şi politici adecvate economiei ţării noastre.

Şi Dinu Patriciu, preşedintele "Rompetrol Grup", crede că încetarea acordului cu FMI înseamnă responsabilitate pentru Guvern. Domnia sa califică situaţia actuală drept "conjunctură fericită" în care "ne responsabilizăm, ceea ce este un act de curaj".

Dinu Patriciu a pledat pentru o economie liberă în care statul "să lase dezechilibrele să se întîmple pentru ca noi, antreprenorii, să le rezolvăm". Domnia sa şi-a exprimat convingerea că deficitele trebuie să crească deoarece este nevoie de surse de finanţare pentru infrastructură, şi, mai ales, mediul rural. Preşedintele "Rompetrol Grup" crede că trebuie stimulat cu orice preţ creditul de consum, care duce, implicit la creşterea productivităţii. Domnia sa nu este de acord cu descurajarea creditărilor în valută şi spune că trebuie să acceptăm dezechilibrele, dacă ele au ca scop o Românie - centru al regiunii Europa de Sud Est.

Părerea lui Dinu Patriciu este împărtăşită şi de Dan Ostahie, preşedintele "Altex", care precizează că temperarea creditului de consum este o măsură eficientă doar pe termen limitat.

"Pe termen lung, consumul este motorul creşterii economice", subliniază domnia sa.

• Preţul gazelor naturale - nodul gordian în negocierile cu FMI

Ajustarea preţului gazelor naturale a ridicat probleme în negocierile dintre autorităţi şi FMI, întrucît o majorare de proporţii a acestui preţ anul viitor ar fi făcut nerealistă chiar o ţintă de inflaţie de 6,5% (cifră prognozată de FMI, faţă de 5,5%, previziunea BNR). Mugur Isărescu a explicat că impactul acestei scumpiri în structura preţurilor de consum nu ar putea fi compensat de scăderea altor preţuri. Domnia sa a precizat că ratarea în acest an a ţintei de inflaţie cu aproape două puncte procentuale este cauzată, în principal, de majorarea peste ce era prognozat a preţurilor administrate, la energie şi produsele accizate.

"Rata inflaţiei în acest an este de circa 8% în condiţiile în care preţul alimentelor a crescut destul de puţin", spune Mugur Isărescu, întrebîndu-se retoric care sînt preţurile care în mod real vor putea să scadă, în condiţiile în care şi pîinea ar trebui să se scumpească pentru că este de 4-5 ori mai ieftină decît în UE.

În aceste condiţii, autorităţile vor lucra la o nouă grilă de majorare a preţului gazelor naturale pînă la sfîrşitul anului sau cel tîrziu în ianuarie 2006, a precizat Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor Publice