DNA cere majorarea pedepsei pentru Dragnea, în dosarul Referendumului

Pedeapsa primită de Liviu Dragnea este prea mică raportat la gravitatea faptelor sale, acesta acţionând ca şi cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi "extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni" sau "cu forţa", au arătat procurorii DNA, în apelul din dosarul Referendumului, potrivit Mediafax.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost condamnat, în 15 mai, de instanţa supremă, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Dragnea a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi de unii dintre inculpaţi, apelul urmând să se judece în 28 septembrie, de Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

DNA arată, în motivele din apel, că instanţa a greşit individualizarea pedepsei aplicate lui Dragnea Liviu, "cuantumul simbolic de un an închisoare şi modalitatea de executare cu suspendare fiind incompatibile cu gravitatea infracţiunii de folosire a influenţei funcţiei de conducere din partid pentru obţinerea cvorumului la referendum, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000".

Procurorii mai arată că în mod greşit au fost achitaţi alţi 45 de inculpaţi, dintre care opt au avut calitatea de preşedinţi de secţii de votare, iar 37 au fost membri ai unor secţii de votare.

DNA cere Completului de cinci judecători de la ICCJ să constate că probele administrate în cauză nu au fost evaluate de către prima instanţă în luarea hotărârii, să admită apelul şi să desfiinţeze sentinţa dată lui Liviu Dragnea şi celor 45 de inculpaţi achitaţi.

Procurorii cer judecătorilor condamnarea lui Liviu Dragnea şi a celorlalţi 45 de persoane la pedepse "în cuantum concordant gravităţii faptelor".

Procurorii anticorupţie subliniază: "Concluzia logică ce se desprinde din întregul material probator a reţinut Instanţa Supremă de fond este aceea că inculpatul Liviu Dragnea, în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii judeţeni, acestea reprezentând solicitări de acţiuni efective de natură a îmbunătăţi procentul de prezenţă la vot. De asemenea, şi modul imperativ de formulare a mesajului exclude varianta ca el să fi provenit de la o altă persoană: «Veţi primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile». Aşa fiind, Înalta Curte, prin reţinerea vinovăţiei inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu pentru transmiterea mesajelor mai sus arătate, a sancţionat folosirea de mijloace ilicite în acest scop, ce au transformat un demers legal într-unul contrar legii, dar că această faptă are un pericol social redus".

Potrivit DNA, din transmiterea repetată a acestor solicitări, formulate fie direct, fie indirect şi transmise pe canale diferite, rezultă că Dragnea a urmărit să determine validarea referendumului prin folosirea tuturor mijloacelor disponibile, inclusiv a celor interzise de lege.

Procurorii menţionează că, prin transmiterea unei adrese în 13 iulie 2012 se solicita oferirea de recompense materiale persoanelor care participă la vot, prin "organizarea unor tombole cu numeroase premii în fiecare localitate de către organizaţia de partid cu sprijinul unei organizaţii neguvernamentale; sprijinirea organizaţiilor mass-media locale pentru organizarea în paralel a unor tombole similare; oferirea de servicii gratuite (acces gratuit în diferite locaţii sau evenimente condiţionat de dovada participării la vot); organizarea de evenimente cu clovni, baloane, zâne şi «vă cer ca în cel mai scurt timp să comunicaţi măsurile dispuse»".

În opinia procurorilor, fiecare dintre aceste acţiuni constituie infracţiunea incriminată la momentul săvârşirii faptelor de către articolul 54 din Legea 3/2000, care pedepsea promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului.

DNA subliniază că Liviu Dragnea a menţinut solicitarea de a oferi alte foloase materiale în schimbul participării la vot, printre care acces la ştranduri, cluburi, spectacole, petreceri, "evenimente cu clovni, baloane, zâne", renunţând doar la planul de organizare a unor tombole.

Procurorii susţin că demersurile lui Liviu Dragnea demonstrează că "vocaţia şi pasiunea sa, ca persoană cu poziţie de autoritate şi influenţă, a fost de a impune alegătorilor să voteze...- «mai adu-i p-ăia de pe la ţară!»".

Aceştia arată că, potrivit prevederilor legale, participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora şi nimeni nu are dreptul să facă presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina să participe sau să nu participe la alegeri.