Dobânzi tot mai mari, rate crescute la bănci

Războiul de la graniţă pare să se reflecte şi în majoritatea domeniilor economice din ţara noastră, indicatorii macroeconomici înrăutăţindu-se, pe fondul mişcărilor geo-politice din regiune. Pe lângă majorările de preţuri care se anunţă în domenii precum agricultura şi energia, trebuie luate în seamă şi creşterile dobânzilor, ce urcă ratele lunare ale creditelor bancare.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a continuat să crească în această săptămână, după mai multe creşteri în salturi şi a urcat, ieri, la 4,35% pe an, de la 4,25% în debutul săptămânii şi 4,03% vinerea trecută, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Un nivel mai ridicat al ROBOR a fost consemnat în urmă cu 9 ani, în data de 5 august 2013 - 4,40% pe an -, iar analiştii consultaţi de ziarul BURSA se aşteaptă ca tendinţa ascendentă a dobânzilor să continue pe fondul creşterii primelor de risc şi a aşteptărilor de continuare a ciclului majorărilor de dobândă. La începutul lui 2020, indicele ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la începutul anului trecut se situa la 1,98%.

Pentru cei cu credite la bănci asta înseamnă rate mai mari. De exemplu, pentru un credit de 250.000 de lei luat pe o perioadă de 30 de ani, rata a crescut de la începutul anului cu peste 200 de lei, de la 1.583 lei în data de 3 ianuarie la 1.791 lei în 7 martie, conform unei estimări realizate de Finzoom.

De asemenea, analiştii se aşteaptă ca IRCC, indicele după care se calculează ratele la creditele în lei luate în ultimii trei ani, să crească şi el, dar cu o uşoară întârziere, dat fiind modul de calcul. Astfel, IRCC ar putea ajunge la 4% în trimestrul al treilea din 2023. De menţionat că doar de la începutul lunii martie ROBOR la 3 luni a crescut cu 13%, iar faţă de nivelul de la începutul anului creşterea este de peste 40%.

Dragoş Cabat, analist CFA, consideră că ar fi normal ca ROBOR şi dobânzile în general să continue să crească, pentru că aceşti indicatori sunt mult sub inflaţie.

Evenimentele geopolitice de acum provoacă tulburări mari care aduc un nou element de presiune asupra dobânzilor, apreciază Aurelian Dochia, analist economic. Acesta consideră că nu există vreun scenariu în care BNR să intervină pentru a tempera tendinţa din ultima perioadă, evidenţiind că ceea ce credeam că se va întâmpla pe o perioadă de un an se întâmplă în doar câteva săptămâni.

Majorarea din ultima perioadă a ROBOR înseamnă includerea în dobânzi a unei inflaţii mai mari în lunile următoare, ne-a explicat Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România.

În opinia lui Dan Suciu, purtătorul de cuvât al Băncii Naţionale a României (BNR), creşterea ROBOR are legătură mai degrabă cu cauzele interne decât cu situaţia de conflict din regiune.

În orice situaşie, în contextul actual, majoritatea specialiştilor recomandă românilor să se împrumute cu dobandă fixă, pe o perioadă cât mai extinsă de timp.

• DRAGOŞ CABAT, ANALIST CFA: "Este anormal să ai dobânzi mult sub inflaţie"

Dragoş Cabat, analist CFA, consideră că ar fi normal ca ROBOR şi dobânzile în general să continue să crească, pentru că aceşti indicatori sunt mult sub inflaţie.

"Sigur că (evoluţia dobânzilor) depinde foarte mult şi de ce face Banca Naţională cu politica monetară, dar ar trebui ca dobânda de politică monetară să crească în mod clar în perioada următoare, probabil pentru ceva mai mult timp, până când va ajunge la nişte valori măcar apropiate de inflaţie, dacă nu chiar peste. Cu inflaţie de 10%, un ROBOR de 5% este foarte mic", ne-a spus analistul.

Acesta a adăugat că au mai existat perioade cu dobânzi mari în România, iar în mod evident cine nu poate să plătească aceste rate mai mari va fi nevoit să mai aştepte în decizia de a contracta un credit.

"Inflaţia este mai mare decât dobânzile. Este anormal să ai dobânzi mult sub inflaţie. Practic, cine ia credit dă mai puţini bani decât a luat - dobânzile acestea real negative sunt ciudate şi ele au apărut de câţiva ani, în Germania şi în mai multe ţări unde dobânzile erau nominal negative, o altă idee la fel de ciudată. (...) Sigur că în condiţii de deflaţie dobânda aceasta nominal negativă poate să devină real pozitivă, dar o dobândă foarte mare real-negativă nu este o chestie normală care ar trebui să se întâmple într-o economie. Cineva oricum plăteşte acest cost", a spus Cabat.

Potrivit acestuia, BNR ar trebui să apese ceva mai alert pe pedala majorărilor de dobândă.

"Aşa ar trebui, dar depinde cât de teamă le este că se intră în recesiune. Aceasta este cealaltă temere", a punctat Dragoş Cabat, care a adăugat de asemenea că dobânzile la care se împrumută statul vor continua să crească.

În prezent, costul de finanţare al României pe zece ani este de 6,6%, de departe cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, dar acesta va fi mult mai sus de 6,6%, după cum a subliniat Cabat.

• AURELIAN DOCHIA, ANALIST ECONOMIC: "Ceea ce credeam că se va întâmpla într-un an se petrece în doar câteva săptămâni"

Evenimentele geopolitice de acum provoacă tulburări mari care aduc un nou element de presiune asupra dobânzilor, apreciază Aurelian Dochia, analist economic. Acesta consideră că nu există vreun scenariu în care BNR să intervină pentru a tempera tendinţa din ultima perioadă.

"Am mai spus în ultima perioadă că ritmul creditării se va tempera în acest an, în primul rând ca urmare a creşterii treptată a dobânzii de către Banca Centrală. Însă evenimentele de acum provoacă tulburări mari pe care le vedem în pieţele financiare şi care aduc un element nou de presiune asupra dobânzilor. Intervine această creştere bruscă a riscului şi ceea ce credeam că se întâmplă pe o perioadă de un an de zile, spre sfârşitul anului, iată că se întâmplă în doar câteva săptămâni. Este greu de făcut vreo prognoză la ceea ce urmează însă este clar că nu ne putem aştepta la o îmbunătăţire a lucrurilor. Mai degrabă semnele de întrebare sunt legate de ritmul cu care se va deteriora situaţia şi viteza cu care vor creşte dobânzile. Nu există şanse ca Banca Centrală să poată face vreo intervenţie care să prevină această tendinţă", ne-a precizat analistul.

Pe lângă şocul pe ofertă provocat de scoaterea Rusiei şi Ucrainei din lanţurile de aprovizionare globale, există şi un şoc puternic pe cerere, potrivit lui Aurelian Dochia. În opinia analistului, este greu de crezut că în 2022 vom mai putea vorbi despre creştere economică.

"Acest şoc pe cerere nu este numai la noi, pentru că pe perioada pandemiei a fost un paradox: de multe ori oamenii au avut venituri mai mari decât cele pe care le aveau într-o perioadă normală datorită acestor scheme de ajutor de stat prin care s-au menţinut veniturile şi în unele cazuri, cum spuneam, chiar au crescut. Asta a făcut ca pe perioada respectivă oamenii să economisească mai mult, au crescut economiile, iar acum vedem că lucrurile se schimbă - comportamentul se schimbă şi oamenii sunt destul de îngrijoraţi şi încearcă să ia măsuri de protecţie, inclusiv în ceea ce priveşte consumul. Cred că şocul pe care îl vom vedea va veni şi în domeniul economic şi nu cred că în anul 2022 vom mai discuta despre creştere economică. S-ar putea să avem, în cel mai bun caz, o stagnare - dacă nu chiar o scădere. Evident că asta va avea şi ea un impact asupra evoluţiei dobânzilor, consumului şi aşa mai departe", a explicat Aurelian Dochia.

Acesta consideră că Banca Naţională va încerca să tempereze creşterea dobânzilor: "BNR nu va lua măsuri de creştere bruscă a dobânzilor deşi ar avea multe motive să o facă. Însuşi nivelul inflaţiei este motiv suficient, dar având în vedere condiţiile şi repercusiunile asupra economiei a unui pas de creştere rapid în acest an... Sunt convins că Banca Naţională va încerca să aştepte mai degrabă şi să meargă cu paşi foarte mici în speranţa că lucrurile se vor îmbunătăţi în alte domenii, nu prin sprijinul politicii monetare. De altfel, dacă ne uităm în jur, chiar şi alte bănci centrale par să meargă în aceeaşi direcţie. Banca centrală americană a declarat că va menţine programul pe creştere a dobânzilor, dar toată lumea este de acord că paşii de creştere vor fi mult mai mici decât ce se presupunea acum două-trei săptămâni. La fel şi Banca Centrală Europeană care niciodată nu a vrut să fie foarte bruscă în a semnala decizii de creştere a dobânzilor. Cu atât mai mult, acum, probabil că va tempera lucrurile. Cred că Banca Naţională se înscrie în aceeaşi tendinţă a băncilor centrale".

Dochia a mai explicat că BNR are datoria să ţintească inflaţia, însă această ţintire nu se poate face ignorând condiţiile din piaţă.

"Dacă există riscul unei recesiuni, aşa cum se conturează lucrurile acum, ar fi absurd din partea băncilor centrale să ducă o politică suicidală", a conchis Aurelian Dochia.

• ADRIAN CODIRLAŞU, VICEPREŞEDINTELE CFA ROMÂNIA: "Pieţele se aşteaptă ca BNR să majoreze dobânda cheie cu 75 de puncte de bază"

Majorarea din ultima perioadă a ROBOR înseamnă includerea în dobânzi a unei inflaţii mai mari în lunile următoare, ne-a explicat Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România.

"Dacă ne uităm pe toată curba ROBOR vedem că, pe 12 luni, valoarea este la 4,4%. Ce s-a întâmplat: am avut aceste discuţii din Statele Unite cu privire la interzicerea importului de petrol din Rusia, iar asta a dus la o creştere cam cu 10% a preţului petrolului. Automat pieţele au văzut asta ca pe o inflaţie mai mare şi implicit majorări mai mari de rate de dobândă de la Banca Centrală. S-a ajustat cam cu 25-30 de puncte de bază. Deci, în următoarele trei luni, pieţele se aşteaptă ca BNR să majoreze (dobânda-cheie) cu 75 de puncte de bază, iar în următorul an încă odată pe atât", a explicat vicepreşedintele CFA România.

Acesta a mai punctat că evenimentele geopolitice creează aversiune la risc, ceea ce atrage o creştere a ratelor de dobândă, inclusiv în ceea ce priveşte costurile de finanţare ale guvernului României.

"Nu vorbim neapărat de ieşiri de capitaluri, dar toţi participanţii la piaţă vor o primă mai mare de risc ca urmare a creşterii riscului global", arată Codirlaşu. Potrivit acestuia, ROBOR la 3 luni ar putea creşte până la 4,5%: "Sondajul CFA România spune că urmează încă trei majorări de rate de dobândă".

• DAN SUCIU, PURTĂTORUL DE CUVÂNT AL BNR: "Creşterea ROBOR are legătură mai degrabă cu cauzele interne decât cu situaţia de conflict"

Creşterea ROBOR are legătură mai degrabă cu cauzele interne decât cu situaţia de conflict din regiune, consideră Dan Suciu, purtătorul de cuvât al Băncii Naţionale a României (BNR), care ne-a spus că rămâne de văzut ce efecte economice va produce invazia Rusiei asupra Ucrainei şi cum va evolua inflaţia.

"Avem ambele influenţe (asupra creşterii economice), atât o influenţă care provine din şocul de ofertă, cât şi o influenţă din şocul pe cerere. Dar încă nu avem detalii suficiente ca să lămurim ce şi cum. Deocamdată suntem cu şocul de ofertă, cu preţurile energie care sunt cum sunt şi oricum au creat o presiune inflaţionistă semnificativă. Dacă se adaugă şi combustibilul... Plafonările la energie ne ajută, dar nu se aplică şi în sfera compensării combustibililor - vom vedea cum va influenţa inflaţia. Pe cerere probabil mai durează, încă nu se simte presiunea asta la noi. Vom vedea ulterior", a spus reprezentantul BNR.

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a mai punctat că actuala majorare a cotaţiilor ROBOR era de aşteptat, aceasta fiind în graficul de creştere aşteptat: "Această creştere are mai degrabă legătură cu cauzele interne decât cu situaţia de conflict (din Ucraina), pentru că, într-adevăr, (cotaţiile ROBOR) ar fi crescut oricum ţinând cont de presiunile inflaţioniste care sunt mari. Poate să contribuie la ritmul de creştere şi aceste presiuni externe, dar creşterea ROBOR era de aşteptat şi suntem în graficul de creştere aşteptat, aceasta este situaţia. (...) Vom vedea pe parcursul acestei luni cum vor evolua lucrurile şi ce impact au asupra inflaţiei".