English
Preşedintele interimar al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), Marius Dunca, a anunţat că, în urma controlului de joi în magazinele din toată ţara, au fost oprite definitiv de la vânzare 19 tone de carne şi au fost date amenzi de peste 430.000 de lei, găsindu-se produse expirate, precum şi etichetate necorespunzător.
Dunca a precizat, astăzi, într-o conferinţă de presă, că au fost verificaţi 401 operatori economici, dintre care la 161 s-au constat abateri.
Cantitatea de carne controlată a fost de 333 de tone, dintre care la 115 tone de carne au fost descoperite nereguli. Astfel, au fost găsite produse expirate, marfă depozitată în condiţii improprii, ambalaje deteriorate, carne alterată, precum şi produse neetichetate corespunzător, dat fiind că lipsea preţul sau informaţiile nu erau traduse în limba română.
Potrivit lui Dunca, au fost oprite temporar de la vânzare 94 de tone de carne, iar 19 tone au fost oprite definitiv.
Oficialul ANPC a mai precizat că au fost date 104 amenzi în valoare totală de 436.200 de lei.
"Vă pot spune doar ce am constatat, treaba ANPC este de a urmări eticheta, modul de comercializare, de transport, de depozitare. Restul, unde se duceau, nu este de competenţa noastră. Pentru carnea expirată au fost întocmite procese verbale de distrugere", a mai spus Dunca.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a făcut şi joi verificări, la depozitele de carne, din Bucureşti şi din judeţele Iaşi, Bistriţa-Năsăud şi Cluj, în urma cercetărilor DIICOT privind grupări infracţionale specializate în evaziune fiscală şi comercializare de carne alterată
În urma acţiunii ANPC de joi, 129 de tone de carne au fost retrase, iar alte 100 au fost oprite temporar de la comercializare, găsindu-se inclusiv marfă expirată din noiembrie 2013.
Zece persoane au fost arestate în dosarul de evaziune fiscală şi punere în circulaţie de produse din carne alterată, după ce au fost reţinute de procurorii DIICOT. Şase dintre aceste persoane au primit mandate de arestare emise de Tribunalul Bucureşti, iar celelalte patru, de la Curtea de Apel Bucureşti.
Procurorii DIICOT i-au reţinut pe cei 10 oameni, joi, după ce au audiat peste 30 dintre suspecţii ridicaţi în urma percheziţiilor care au avut loc miercuri, în 18 judeţe, la două grupări infracţionale.
Procurorii DIICOT - Structura Centrală au făcut, miercuri, 102 percheziţii domiciliare în 18 judeţe, în cadrul unor acţiuni vizând destructurarea a două grupuri infracţionale organizate formate din 80 de persoane, specializate în infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulaţie de produse alterate şi trafic de influenţă, informează instituţia, într-un comunicat de presă.
Prejudiciul produs de membrii celor două grupări a fost estimat la peste 15 milioane de euro.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Liviu Tudor urmatoare teapa 200 mil euro Alphabank
(mesaj trimis de biris cornel în data de 17.03.2014, 10:14)
Opinia cititorului [ scrieţi-vă opinia. ]
1. Liviu Tudor urmatoare teapa 200 mil euro Alphabank
(mesaj trimis de gelu marchidan în data de 17.03.2014, ora 09:42)
Modelele financiare ale lumii de azi....un gainar care a furat bani de la Bancorex si care astai conduce Clubul de la Roma..."investitorul imobiliar"-mai jos povestea adevarata a lui Liviu Tudor-devalizator bancar Liviu Tudor, ţepar de profesie II Thursday, March 6, 2014 de Cristian Stoenescu INVESTIGAŢII no comments Ziarul continuă seria dezvăluirilor despre Liviu Tudor, omul lui Hrebenciuc şi Iacobov, care a creat o întreagă ţesătură financiară care a condus la prăbuşirea unor firme, sau societăţi bancare. liviu-tudor Liviu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. În episodul de azi prezentăm dezvăluirile din Ziarul de Investigații despre activitatea infracţionala a reprezentantului grupului de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc. 160 de bilete la ordin Omul de afaceri Liviu Tudor este reprezentantul celebrului grup de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc. Extinderea în afaceri a lui Tudor este strâns legată de Corneliu Iacubov, SIF Moldova şi Bancorex şi „gozganul rozaliu”, aşa cum l- au poreclit prienenii şi colegii de partid pe Viorel Hrebenciuc. Cât timp a fost președinte al FPP II Moldova (Fondul Proprietăţii Private, actualul SIF Moldova), Corneliu Iacobov a avalizat 160 de bilete la ordin în valoare totală de 110 milioane de dolari, în favoarea a 53 de agenți economici. Deși Consiliul de Administrație al FPP aprobase emiterea de scrisori de garanție bancară cu o limită maximă de un milion de dolari, președintele Consiliului de Administrație, Corneliu Iacobov, a procedat la emiterea unor bilete la ordin depășind în mai multe cazuri sumă de un milion de dolari şi doar pentru o singură firmă. Comisia parlamentară care a anchetat în 1997 activitatea FPP-urilor de la înființare până la transformarea acestora în SIF-uri a constatat, în cazul FPP II Moldova, că mai multe firme au beneficiat de avalizarea unor bilete la ordin de către acest fond, peste valoarea de un milion de dolari. Printre acestea se numărăr societatea Max Invest SRL, al cărei patron era Liviu Tudor, care a beneficiat de trei bilete la ordin cu o valoare de 800.000 dolari fiecare. Credite Bancorex de pe moşia fratelui Hrebenciuc Dintre cele 160 de bilete la ordin avalizate în perioada iunie 1994 – martie 1997 de FPP II Moldova, 141 au fost în favoarea Bancorex și 19 în favoarea Bankcoop. În acea perioadă, la Filială Bacău a Bancorex era director adjunct Laurențiu Hrebenciuc, fratele fostului secretar general al guvernului, Viorel Hrebenciuc, nume de care se leagă numeroase speculații de presă cu privire la afacerile pe care Iacobov le-a derulat în Bacău. Normele Băncii Naționale a României prevăd că banca trebuie să urmărească destinația sumelor și modul în care sunt utilizați banii, dar filiala lui Hrebenciuc nu a avut prea mare „succes” în a controla „drumul milioanelor” împrumutate de fimele controlate de Tudor. O altă firmă cunoscută ca a sa, Best Oil, a luat de la Bancorex 1, 6 milioane dolari pe care nu i- a mai înapoiat niciodată. Totalul creditelor luate de la Bancorex de firmele controlate de Tudor, cum scria presa vremii, a fost de 8, 4 milioane de dolari, „găuri nerge” care au ajuns la datoria publică, prin binecunosctuta suveică Bancorex- AVAS- AAAS, cum s-a numit în timp Administrarea Activelor Statului. La peste zece ani de la jaful Bancorex, datoriile încă figurează în baza de date a Agenţiei pentru Administrarea Activelor Statului, dar nu în sarcina firmelor magnatului Tudor, ci la datoria publică, adică sunt acoperite din buzunarul fiecăruia dintre noi. Următoarele firme cunoscute ca ale lui Liviu Tudor au păstrat gustul împrumuturilor, probabil pe linie genealogică) – ele având contracte credite la Alpha Bank cu mult peste 100 de milioane de euro. Astăzi, când Bancorex a rămas doar un caz de presă, Liviu Tudor este un manager de top şi chiar dă sfaturi despre cum să ajungi un manager de top fără a mai indica „bibliografia suplimentară” a creditelor Bancorex, via SIF Moldova.
[ răspunde la această opinie ]