DOSARUL REFERENDUMULUI Liviu Dragnea află, pe 6 mai, dacă va fi condamnat

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a rămas ieri în pronunţare în dosarul Referendumului, în care Liviu Dragnea este judecat pentru fapte de corupţie, şi a stabilit să ia o decizie, pe fond, în 6 mai.

Judecătorii instanţei supreme au ascultat ieri pledoariile acuzării şi apărării, dar şi ultimul cuvânt al tuturor inculpaţilor în dosarul Referendumul, în care este judecat pentru fapte de corupţie şi ministrul Dezvoltării şi Administraţiei Liviu Dragnea.

După ce procurorul a cerut condamnarea acestuia la o pedeapsă cu executare, fără să menţioneze şi cuantumul pedepsei, avocatul lui Liviu Dragnea le-a spus judecătorilor că DNA trebuia să dovedească, că clientul său a cunoscut caracterul necuvenit al votului, precizând: "Chiar DNA decide că inculpatul nu a săvârşit vreo acţiune de determinare la legea electorală. Nu suntem de acord cu această argumentare, dacă am fi de acord, am goli de conţinut procesul electoral, în acest dosar nu am găsit măcar o probă care să arate că o persoană a fost constrânsă să vină la vot".

În ultimul cuvânt în faţa judecătorilor Liviu Dragnea a declarat că, în opinia sa, acuzaţiile care i-au fost aduse "pleacă de la o premisă greşită şi periculoasă pentru România".

"Nimeni nu va mai îndrăzni să cheme cetăţenii la vot, în vreme ce această prezenţă la vot reprezintă un folos pentru democraţie. Susţin nevinovăţia, am credinţă că acţiunile mele au respectat legile ţării, am adus argumente şi probe pentru a fi achitat", a spus Dragnea.

Procurorii anticorupţie au cerut, ieri, la ICCJ condamnarea lui Liviu Dragnea în dosarul Referendumului la o pedeapsă cu executare, susţinând că martorii propuşi de apărarea lui Dragnea au vorbit înainte de audieri cu acesta pentru a-şi pune în acord declaraţiile.

Pe de altă parte, Liviu Dragnea a spus, când a ajuns la instanţa supremă, că nu a găsit în rechizitoriul procurorilor nicio probă pentru faptele pentru care este judecat.

"Sper să fiu achitat, pentru că n-am găsit în rechizitoriu vreo probă prin care să se dovedească că aş fi făcut faptele pentru care am fost trimis în judecată", a afirmat Liviu Dragnea.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

Procurorii au menţionat în actul de sesizare a instanţei: "Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea, că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor".

În dosarul Referendumului, la termenul din 11 martie, au fost audiaţi ca martori premierul Victor Ponta şi ministrul Apărării, Mircea Duşa.

Liderul PSD, Victor Ponta, a arătat în declaraţia sa că mesajele sms de campanie nu sunt făcute de liderii politici, ci de consultanţi politici, fiind aprobate de către echipa de campanie, cu decizii luate uneori de o echipă de reacţie rapidă, fără consultarea liderilor.

• Ponta, despre poziţia DNA în cazul Dragnea: "Pentru ceva ilegal se sesizează, nu vorbeşte ca la piaţă"

Liderul PSD, Victor Ponta, nu a dorit să comenteze acuzaţiile DNA de la ICCJ, conform cărora martorii propuşi de apărarea lui Dragnea în dosarul Referendumului au vorbit înainte de audieri cu acesta, spunând doar că, dacă cineva ştie că s-a comis ceva ilegal, "se sesizează, nu vorbeşte ca la piaţă".

"Nu pot să comentez nimic, dar pot să comentez de principiu: dacă cineva ştie că s-a comis ceva ilegal, se sesizează, nu vorbeşte aşa, ca la piaţă. Eu nu am fost întrebat de aşa ceva", a răspuns Ponta întrebărilor presei pe această temă.