DRAGOŞ CABAT: "Primăriile se vor grăbi să-şi declare insolvenţa, ca să scape de datorii"

Legea prin care primăriile cu situaţii financiare dificile pot intra în insolvenţă este un lucru care trebuia făcut, apreciază analistul economic Dragoş Cabat, subliniind, totuşi, că vor fi cazuri în care aceasta va presupune riscuri mai mari pentru creditorii autorităţilor locale.

Ordonanţa care permite intrarea în insolvenţă a unităţilor administrativ-teritoriale a intrat în vigoare, după ce, vineri, reglementarea a fost publicată în Monitorul Oficial.

Guvernul a aprobat, în 21 mai, o Ordonanţă de Urgenţă care vizează intrarea acestor autorităţi în procedura de insolvenţă, asemeni unei societăţi comerciale.

Dragoş Cabat consideră că, deşi noua legislaţie reprezintă o modalitate de a forţa primăriile să-şi plăteas-că arieratele, vor fi cazuri în care aces-tea "se vor grăbi să-şi declare insolvenţa", pentru a nu-şi achita integral obligaţiile restante.

Domnia sa ne-a spus: "Teoretic, şi primăriile pot intra în faliment, activitatea acestora urmând să fie preluată de alte autorităţi locale".

În opinia lui Dragoş Cabat, mulţi funcţionari publici care au încălcat legea riscă amenzi şi chiar ani de închisoare, "ceea ce este foarte bine".

"Legea care permite insolvenţa primăriilor este un lucru bun", concluzionează analistul economic.

Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă, a subliniat că Legea finanţelor locale prevedea de mult intrarea în insolvenţă a autorităţilor aflate în dificultate financiară, fără a avea caracter obligatoriu.

Arin Stănescu a spus: "Până acum nu s-a sesizat nimeni să ceară insolvenţa vreunei autorităţi. Nici de acum înainte nu vor începe primarii să solicite intrarea în procedeura de insolvenţă a primăriei pe care o reprezintă. Poate creditorii să ceară acest lucru. Şi dacă vor bloca activitatea unora care sunt îndatoraţi până peste cap şi care nu-şi vor plăti niciodată obligaţiile, tot va fi bine".

• "Neadoptarea Ordonanţei duce la nerespectarea angajamentelor asumate cu FMI", potrivit textului legislativ

Potrivit noii reglementări, această măsură este necesară, printre altele, ca urmare a volumului mare al arieratelor înregistrate de unităţile administrativ-teritoriale faţă de furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări; a necesităţii deblocării activităţii furnizorilor care au de recuperat de la autorităţile administraţiei publice locale sume ce reprezintă arierate, a prevederilor Acordului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, precum şi a necesităţii reglementării procedurii prinvind criza financiară.

Un alt motiv care stă la baza adoptării acestei măsuri, este "faptul că neadoptarea prezentei Ordonanţe de Urgenţă duce la nerespectarea angajamentelor asumate cu organismele financiare internaţionale, cu efecte negative ce decurg din aceasta".

Procedurile privind raportarea situaţiilor de criză financiară a unităţilor administrativ-teritoriale urmează să fie stabilite prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă.

Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv cea a Municipiului Bucureşti, gestionează registrul local al situaţiilor de criză financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, acesta având caracter de document public şi urmând să fie publicat pe pagina de internet a MFP.

Potrivit noii reglementări, în termen de cinci zile lucrătoare de la adoptarea hotărârii prin care a fost declarată starea de criză financiară, trebuie constituit comitetul pentru astfel de situaţii, prin ordin al prefectului.

În termen de 30 de zile de la adoptarea hotărârii prin care a fost declarată starea de criză financiară, ordonatorul principal de credite, împreună cu ceilalţi membri ai comitetului pentru situaţii de criză financiară, trebuie să pregătească un plan de redresare financiară a unităţii administrativ-teritoriale.

Acesta va cuprinde, printre altele, o prezentare a situaţiei economico-financiare a unităţii administrativ-teritoriale; măsuri care să asigure prestarea serviciilor publice esenţiale de către autorităţile administraţiei publice locale pe durata aplicării planului de redresare financiară; măsuri de îmbunătăţire a managementului financiar; de creştere a gradului de colectare a veniturilor proprii, precum şi de generare de venituri suplimentare; măsuri pentru reducerea cheltuielilor; planificarea economico-financiară şi bugetară pe perioada procedurii de redresare financiară, precum şi stabilirea sarcinilor pentru îndeplinirea prevederilor din planul de redresare financiară pe obiective.

Pe perioada implementării planului de redresare financiară, ordonatorul principal de credite nu va putea, fără aprobarea emisă de autoritatea deliberativă şi fără avizul consultativ al comitetului pentru situaţii de criză financiară, să ia o decizie care să conducă la creşterea obligaţiilor financiare; să iniţieze înfiinţarea de noi servicii publice sau instituţii; să angajeze personal suplimentar; să dea curs oricăror obligaţii financiare contractate şi necuprinse în planul de redresare financiară pentru rezolvarea situaţiei de criză financiară; să împrumute fonduri, cu excepţia împrumuturilor de refinanţare; să participe la înfiinţarea ori finanţarea unor asociaţii de dezvoltare intercomunitară sau orice alte forme de asociere; să participe cu capital social la înfiinţarea de societăţi comerciale sau la majorarea capitalului social al celor deja existente.

Comitetul creditorilor se va întruni lunar, prin convocarea administratorului judiciar sau la cererea a cel puţin doi dintre membrii săi, ori de câte ori va fi necesar.

Nu pot fi numiţi administratori judiciari ordonatorul principal de credite, membrii autorităţii deliberative, orice ales local sau angajat al autorităţii administraţiei publice locale, soţul, soţia, precum şi rude până la gradul IV inclusiv ale acestora. Res-tricţia este valabilă pentru o perioa-dă de trei ani după ce persoana a încetat să mai ocupe funcţiile respective.

• Executarea planului de redresare nu poate dura mai mult de trei ani

Procedura insolvenţei va fi des-chisă în baza unei cereri depuse la tribunal de către creditori sau de ordonatorul principal de credite.

"Introducerea prematură şi cu rea-credinţă a unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei de către ordonatorul principal de credite al unei unităţi administrativ-teritoriale atrage răspunderea patrimonială a acestuia, pentru prejudiciile cauzate, în condiţiile legii".

Executarea planului de redresare nu poate dura mai mult de trei ani, cu începere de la data admiterii acestuia.

În cazul în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile stării de insolvenţă a unităţii administrativ-teritoriale, judecătorul-sindic pronunţă o hotărâ-re de închidere a procedurii, chiar dacă nu au fost stinse toate creanţele cuprinse în planul de redresare, acestea urmând să fie curprinse în planul de redresare a stării de criză financiară.

• Funcţionarii care au încălcat legea, vor plăti

La cererea administratorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului unităţii administrativ-teritoriale, ajunsă în stare de insolvenţă, să fie suportată de către persoanele cu atribuţii de administrare a patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale care au contribuit la intrarea autorităţii în această situaţie, prin folosirea bunurilor sau creditelor unităţii administrativ-teritoriale în scop personal, colectiv sau în beneficiul altei persoane, prin continuarea unei activităţi ce determină intrarea instituţiei în insolvenţă, prin utilizarea unor falsuri-contabile şi a unor mijloace ilicite în vederea obţinerii de fonduri etc.

Persoanele care se vor dovedi vinovate de una sau de mai multe astfel de infracţiuni vor răspunde penal sau contravenţional, după caz.

"Constituie contravenţie şi se sanc-ţionează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei neintroducerea de către ordonatorul principal de credite a acţiunii de declarare a situaţiei de criză financiară", arată documentul, precizând: "Constituie infracţiune de bancrută simplă şi se pedepseşte cu închisoarea de la trei luni la un an sau cu amendă neintroducerea sau introducerea tardivă de către ordonatorul principal de credite a cererii de des-chidere a procedurii de insolvenţă a unităţii administrativ-teritorială într-un termen care depăşeşte cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut".

De asemenea, cei care au falsificat, au sustras sau au distrus evidenţele instituţiei aflate în stare de insolvenţă, precum şi cei care au ascuns o parte din activul acesteia, precum şi cei care au înstrăinat o parte din active riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Infracţiunea de gestiune frauduloasă se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 8 ani, atunci când este săvârşită de administratorul judiciar, ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-teritoriaele aflate în stare de insolvenţă, precum şi de orice reprezentant sau presupus al acestuia şi cu închisoarea de la 5 la 12 ani, atunci când este săvârşită de administratorul judiciar, ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-teritoriale aflate în stare de insolvenţă, precum şi de orice reprezentant al acestuia.

Delapidarea se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeap-sa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Refuzul ordonatorului principal de credite de a pune la dispoziţia judecătorului-sindic şi administratorului judiciar documentele şi informaţiile necesare se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 3 ani, sau cu amendă.

• Dacă nu adoptam reglementările referitoare la insolvenţa autorităţilor locale, riscam ca Scrisoarea de Intenţie convenită cu FMI să nu intre în board

Decizia adoptată recent de Guvern vine în urma consemnării unui număr foarte mare al datoriilor înregistrate de autorităţile locale către diverse firme, care vor avea posibilitatea să-şi recupereze drepturile în instanţă, fără ca activitatea municipalităţii să fie afectată.

În cazul în care nu erau adoptate reglementările referitoare la insolvenţa autorităţilor administrativ-teritoriale, exista riscul ca Scrisoarea de Intenţie a ţării noastre către Fondul Monetar Internaţional (FMI) să nu intre în board-ul instituţiei, spre aprobare. De asemenea, era posibil ca arieratele înregistrate de unităţile teritoriale să crească.

Obligaţiile neachitate ale autorităţilor locale şi cele din sistemul de sănătate au reprezentat unul dintre principalele puncte pe agenda discuţiilor dintre Guvern şi reprezentanţii delegaţiei FMI, cu ocazia misiunilor de evaluare pe care instituţiile financiare internaţionale le-au derulat în ţara noastră.

În vederea facilitării diminuării arieratelor, Executivul a permis contractarea de împrumuturi de la Trezorerie, la rata dobânzii de politică monetară, de 5,25% pe an. Suma stabilită iniţial, de 800 milioane lei, a fost redusă, între timp, la 500 milioane lei, şi majorată, apoi, la 680 mi-lioane lei, în timp ce termenul de contractare a fost prelungit de la 29 martie la 15 mai.

Premierul Victor Ponta a declarat, recent, că datoriile trebuie stinse până luna viitoare, când are loc reuniunea board-ului FMI, pentru ca acesta să analizeze acordul cu ţara noastră.

La 31 decembrie 2012, autorităţile locale înregistrau arierate faţă de furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări în valoare de 840,2 milioane lei. La finele lunii ianuarie 2013, arieratele au înregistrat o creştere de peste 300 milioane lei, ajungând la 1,18 miliarde lei.