English
Prestaţia Guvernului Ciucă se dovedeşte, pe zi ce trece, a fi un dezastru pentru România. Deşi se laudă cu cea mai mare creşte economică din UE, ea este inexistentă pentru români. Este doar o cifră statistică care nu a adus nimic bun pentru milioane de oameni. Ba din contră, în timp ce Guvernul Ciucă ne spune că economia duduie, tot mai mulţi români se plâng că fac faţă din ce în ce mai greu cheltuielilor cotidiene. Dezastrul în care se află România este vizibil în toate domeniile, spune Dragoş Frumosu, preşedintele SINDALIMENTA.
Dacă este să vorbim despre agricultură, aici situaţia celor mai mulţi dintre fermieri a ajuns dramatică. Agricultura României reprezintă baza aprovizionării cu materie primă pentru industria alimentară românească. Astăzi, când vorbim despre nevoile agriculturii, despre o criză a alimentelor la nivel mondial, nimeni nu ne ascultă, nimeni nu doreşte un dialog constructiv, nepăsarea fiind la rang înalt. Ambele sectoare duc o lipsă cronică de forţa de muncă datorită nivelului foarte scăzut al salarizării şi al migraţiei forţei calificate de muncă spre alte tări.
După un an greu, în care seceta a afectat peste un milion de hectare de culturi, mulţi fermieri vor să renunţe la această ocupaţie. Site-urile de vânzări au fost începând din vară pline de anunţurile fermierilor care şi-au scos la vânzare exploataţiile sau o parte din animale pentru că nu mai aveau ce să le dea să mânânce. În plus, ei au fost foarte afectaţi de pesta porcină africană la porci, gripa aviară la păsări, scrapia la ovine, de creşterile masive ale preţurilor la materiile prime şi la utilităţi (energie electrică, combustibil, gaz).
Pe de altă parte, nici industria alimentară nu a dus-o mai bine din cauza creşterii tarifelor la utilităţi anul acesta, după ce Guvernul a uitat, într-o primă fază, să includă şi acest sector în schemă de compensare a tarifelor.
Amintim ca în acest an Guvernul şi-a bătut joc de aproximativ 10.000 de angajaţi din sectoarele ape minerale şi îmbutelierea altor ape, sucurilor din fructe şi legume, bere, precum şi angajaţiilor din domeniul pisciculturii care nu au beneficiat de salariului minim de 3.000 lei brut/lună stabilit pentru industria alimentară şi agricultură doar pentru că aceste sectoare sunt încadrate în Coduri CAEN diferite, iar legea făcea referire doar la un singur cod. O greşeală legislativă pe care Guvernul a refuzat în permamenţă să o corecteze, în ciuda sesizărilor şi protestelor făcute de către Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară.
Aceasta este doar o parte a dezastrului în care se află Românie, el afectând majoritatea sectoarelor economice:
1, Criza energetică a prins România pe picior greşit din nou. Lipsa investiţiilor în sectorul de producţie a transformat ţara noastră dintr-un exportator de energie, într-un importator. Nu a fost pusă în funcţiune nicio termocentrală în ultimii zece ani, au fost lichidate minele de cărbune, hidrocentralele începute înainte de 1989 nu sunt gata nici astăzi si am intarziat nepermis de mult exploatarea celui mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră (proiectul Neptun Deep). În faţa actualei crize energetice, ministrul Energiei, Virgil Popescu, nu a făcut nimic până acum pentru schimba această reaitate, dar cu toate acestea continuă să fie tolerat de acest Guvern care tradeaza interesele României.
2, Romania este ţara din UE cu cei mai puţini km de autostradă ( cu excepţia Bulgariei), iar acest lucru ne costă foarte mult. Pe lângă mobilitatea scăzută, numărul mare de accidente rutiere şi decese plasează România pe primul loc în UE. Nici pe cale ferată lucrurle nu arată mai bine, pe majoritatea linilor viteza medie de deplasare a trenurilor a ajuns să fie cu mult mai mică decât viteza de proiectare, adică cea de acum 50-60 de ani.
3. În timp ce populaţia şi economia au avut de suferit din cauza exploziei preţurilor la energie, statul a fost principalul beneficiar al acestei crize. El a încasat în primele nouă luni ale acestui an între 10 şi 15 miliarde de lei, exclusiv din suprataxarea companiilor energetice în contextul dereglementării pieţei, indica analizele specialiştilor. Suma este completată cu cea obţinută din dividende şi impozite pe profit, o consecinţă a câştigurilor extraordinare realizate de sector, precum şi venituri suplimentare din TVA şi accize. Specialiştii apreciază că statul ar putea încasa aproximativ 50 miliarde de lei în 2022, venituri suplimentare din sectorul energetic.
4. Tabloul creşterii economice cu care se laudă guvernul este unul fals. Creşterea se bazează doar pe stimularea consumului, dar acest lucru vulnerabilizează puternic România în această perioadă în care suntem loviţi de crize în cascadă.
5. Efectul acestei creşteri a însemnat explozia deficitului comercial. După primele opt luni ale lui 2022 deficitul a ajuns la 22 miliarde euro, cu 7,3 miliarde de euro mai mult decât anul trecut, România fiind ţara cu cel mai mare deficit comercial din regiune, potrivit datelor Eurostat.
6. Datele comunicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,3% anulând practic orice majorarea salarială şi creştere a pensiilor.
7. Efectul acestor derapaje a fost creşterea costurilor la care se împrumută România. Rata dobânzii la creditele pe termen lung a ajuns în luna octombrie la 9,13%, fiind depăşiţi doar de Ungaria. Creştere explozivă a costurilor de împrumut demonstrează reticienţa finanţatorilor faţă de evoluţia economică a României.
8. Veniturile bugetului general consolidat au fost de 378,80 mld. lei în primele zece luni ale anului, cu 22,7% peste nivelul încasat perioada similară a anului trecut, dar această creştere a fost generată preponderant de scumpiri, adică de inflaţie, şi de încasărilor suplimentare din energie.
9. Cheltuielile de personal ale statului au fost în primele 10 luni de 97,51 mld lei, în creştere cu 6,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Deşi taie finanţări de peste tot, Guvernul refuză din raţiuni politicianiste să treacă la restructurarea aparatului birocratic, aceasta fiind o componentă importantă a consolidării fiscale. Guvernul a anunţat o majorare salarială în sectorul bugetar de la 1 ianuarie, un lucru firesc în actualele condiţii, dar măsura trebuia însoţită de declanşarea unui amplu proces de restructurare a personalului. Cum însă instituţiile statului s-au umplut în ultimii 3 ani de sinecurişti de partid, este de înţeles de ce Guvernul evită să treacă la reduceri de personal.
10.Cât despre domeniul cercetării şi inovării, declarat o prioritate naţională prin Legea 324/2003, Guvernul nu va respecta nici în acest an această lege conform căreia ar fi trebui să aloce 1% din PIB pentru acest domeniu. După ce anul trecut a alocat doar 0,12% din PIB (1,78 miliarde de lei) ne aşteptăm ca şi anul viitor suma să fie derizorie.
11. În timp ce găsiţi pentru angajaţii vostri bani de majorări, pentru fermieri veniti cu veşti proase în 2023 pentru că nu sunt bani la buget. Primele măsuri au fost deja anunţate, iar altele continuă să rămână priorităţi doar declarativ:
Nici anul viitor nu se va aplica Legea nr. 236/2020 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescăreşti şi de acvacultură. Această lege nu s-a aplicat niciodată, ea fiind prorogată mereu din cauza constrângerilor bugetare. Schema de ajutor vizează acordare unor sume anuale cuprinse între 10.000 şi 20.000 de euro producătorilor de legume, fructe, cereale, animale vii, pasari, lapte, oua, miere de albine, ciuperci de cultură, etc hamei care îşi vând producţia către unităţile de procesare.
O altă lege pe care a decis să nu o aplicati anul viitor este şi Legea nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional. Noua promisiune a Guvernului este data de de 1 ianuarie 2024, după ce aplicare ei a fost suspendată în 2015. Pe lângă acordarea unui produs sănătos şi hrănitor elevilor, aplicarea legii era un spijin important şi pentru apicultorii români care şi aşa se confruntă cu concurenţa agresivă a mierii contrafăcute importată la preţuri de dumping din ţări non-UE, în special din China.
Sprijinirea înfiinţării de ferme de reproducţie în sectorul porc. conform legislaţiei aprobate de Parlamentul României, zace probabil într-un sertar, fiind uitată cu bună ştiinţă, motivându-se în fiecare an lipsa banilor. Importăm anual aproximativ 2.000.000 de grăsuni şi peste 85% din carnea de porc destinată consumului si industriei de procesare din Spania, Germania etc;
Finanţarea infiinţării fermelor de reproducţie în sectorul pasăre, în acest sens existând o lege care, din păcate, nu se aplică. Circa 95% din puii de o zi provin din comerţul intracomunitar (Polonia).
Sectorul bovine de carne a fost uitat, de asemenea. Acesta trebuie să fie sprijinit printr-un program naţional de înfiinţare a fermelor, cu predilecţie în zona de deal şi munte pentru a utiliza cele aproape 4,5 milioane hectare de pajişti.
Sectorul ovine trebuie sprijinit pentru comercializare pe pieţele externe inclusiv în viu (trebuie construite urgent 2 nave pentru transportul maritim al animalelor vii), cât şi finanţarea construirii unui abator de mare capacitate pentru exportul de carne în stare proaspătă.
Stimularea, în mod expres, a sectorului de legume protejate în sere şi solarii, atât a suprafeţelor existente prin măsura de sprijin cuplat, cât şi a investiţiilor pentru extinderea lor, în principal în forma asociativă, este tratată cu tăcere.
Stimularea suprafeţelor ce produc materii prime destinate industrializării, cu precădere pentru realizarea produselor din roşii nu există. Necesitatea realizarii unui program naţional pentru cultivarea a minimum 5.000 ha anual cu roşii pentru industrializare reprezinta o urgenţă.
Creşterea substanţială şi urgentă a fondurilor pentru cercetarea agricolă românească (care în prezent este subfinanţată), trebuie să existe, pentru a se putea crea noi soiuri de plante şi rase de animale româneşti, alături de tehnologii noi, mai bine adaptate condiţiilor climatice din ţara noastră, prin utilizarea cărora fermierii noştri să poată asigura integral consumul intern de hrană pentru populaţie şi disponibilitaţi pentru export, mai spune Dragoş Frumosu, preşedintele SINDALIMENTA.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
