Dumitru Chisalita: "Rabla pentru sobe", un program inadecvat pentru consumatorii vulnerabili

Ieri s-a lansat programul Ministerului Mediului "Rabla pentru sobe". Un nou program prin care se va pune "căruţa înaintea cailor", un program neadecvat, greu aplicabil şi care are un vădit scop de a promova vânzarea de sobe, nu de a ajuta consumatorii vulnerabili.

După o activitate de 10 ani ca auditor energetic în care am efectuat cca. 2500 de audituri energetice ale clădirilor, inclusiv în mediul rural, după o activitate de 4 ani de electrificare a imobilelor din cătunele izolate ale României, care nu au energie electrică, după experienţa de a dona lemne de foc persoanelor vulnerabile, pentru a se încălzii în această iarnă în cadrul Proiectului Case cu Căldură, consider că sunt un cunoscător al realităţilor româneşti. Astfel apreciez că acest proiect nu este unul care să ajute persoanele vulnerabile din mediul rural, în zonele ăn care se folosesc lemne pentru a se încălzii.

Programul "Rabla pentru sobe", se poate accesa doar dacă se vor înlocui sobele existente, cu sobe cu randament de minimum 80% şi emisii de compuşi organici care să fie sub 120 de grame. Cerinţa programului este ca sobele să aibă o putere nominală de minimum 8 kW şi maxim 30 kW.

De ce este neadecvat programul?

Orice investiţie de reabilitare a unei clădiri începe cu realizarea măsurilor de reducere a pierderilor energetice şi doar ulterior cu achiziţia acelor sobe care vor fi dimensionate în funcţie de necesarul de căldură după eliminarea pierderilor. Orice altă abordare determină cheltuieli inutile pentru sobe de puteri mari, de care nu mai ai nevoie după ce reabilitezi clădire. Cu alte cuvinte casele bătrâneşti situate în zonele de munte, au în general suprafeţe de 50-60 mp util, 2 -3 camere şi o clasă energetică de tipul E-F (adică 245-500 kWh/mp şi an). Astfel, un caz concret, o clădire de 60 mp cu 3 camere şi o bucătărie, aflată în clasa energetică E, consumă cca. 14.200 kWh/an, fiind necesare pentru a asigura încălzirea cu lemne a 4 sobe cu o putere de 6 kW, cu un randament de 30% sau 4 sobe cu o putere de 4,5 kW, cu un randament de 80%.

Dacă acest gospodar are sobe cu randament de 30% şi doreşte să acceseze programul "Rabla pentru sobe", este pus în situaţia de a achiziţiona 4 sobe de 8 kW (programul rabla nu permite în mod absurd să achiziţionezi sobe mai mici, cu preţuri mai mici, consumuri mai mici şi noxe mai mici).

Economia care s-ar realiza prin această măsură, în situaţia în care tot lemnul folosit este de esenţă tare, cu o umiditate de 12% (aspect care nu se întâlneşte în teren):

-Cantitatea de lemn consumată în sobele actuale ale casei analizate este de cca. 6,7 mc (fag), după schimbarea sobelor cu randament de 80% cantitatea consumată va fi de cca. 5,8 mc adică se economisesc cca 0,9 mc/gospodărie.

-Economia de lemn de foc realizată la nivelul celor 50.000 de gospodării din programul Rabla prntru Sobe, va determina;

o o reducere a consumului de lemne cu 45.000 mc/an (0,6% din lemnul consumat oficial)

oReducerea defrişării a cca 22 Ha de pădure

oReducerea costurilor achitate de o gospodărie cu cca 360 lei/an (13%)

oReducerea emisiilor în aer cu cca 36 mil kg CO2 (0,7%)

Condiţiile impuse prin program, forţează consumatorul să achiziţioneze sobe mai mari şi să aibă costuri mai mari (pentru exemplul nostru costurile impuse beneficiarului prin obligarea ca soba să fie de minim 8 kW, se realizează cheltuieli mai mari cu 30% - cca 3.000 lei în situaţia exemplului considerat).

Este totuşi anormal să nu se înceapă un program de ajutorare a consumatorilor vulnerabili şi a eficienţei energetice, cu reducerea pierderilor energetice, care sunt de cca 50-60% în casele din mediul rural, şi să se dea bani pe sobe care vor produce căldură care se pierde spre exterior. În exemplul nostru casa analizată dacă este reabilitată în clasa energetică B, ar urma să consume 5.300 kWh/an, fiind necesare pentru a asigura încălzirea cu lemne a 4 sobe de 2,5 kW, cu un randament de 80%.

Cu alte cuvinte, schimbarea sobelor înaintea, eliminării risipei de energie a casei, determină următoarele situaţii neadecvate:

-Oamenii care vor aplica pentru acest program vor achita sume mari de bani (în exemplul considerat cca. 9.800 lei pentru schimbul de sobe, în loc să achite 3.440 lei/gospodărie, suma pentru sobele necesare de o putere mult mai mică),

-Statul urmează să cheltuiască în plus (să risipească) pe programul Rabla pentru sobe, 7.000• 50.000-4.480• 50.000 = 174 mil lei, faţă de situaţia unei abordări normale - reducem pierderile şi după aceea achiziţionăm sobe mai mici şi mai ieftine.

-Fiecaree gospodărie din cele 50.000 din program urmează să ardă mai mult cu cca 3 - 6 mc / an, adică 150.000 - 300.000 mc/an, faţă de situaţia izolării şi ulterior a montării sobelor.

-Urmare a aplicării programului Rabla pentru sobe înaintea reabilitării clădirilor se vor tăia în plus cca 75-150 Ha de pădure

-Urmare a aplicării programului Rabla pentru sobe înaintea reabilitării clădirilor se vor cheltui în plus de fiecare gospodărie din cele 50.000 din program, cca. 1.200 - 2400 lei/an

-Urmare a aplicării programului Rabla pentru sobe înaintea reabilitării clădirilor se va emite în aer mai mult cu cca. 122 mil kg CO2 de către cele 50.000 de gospodării din program faţă de situaţia reabilitării şi ulterior a achiziţionării sobelor

Să analizăm avantajele prezentate ale programului:

-Va aduce, un plus de confort în casele cetăţenilor. În lipsa reabilitării clădirilor nu va aduce un plus de confort. Se poate pune problema de unde vor disponibiliza oamenii banii necesari achiziţionării sobelor, în multe situaţii aceştia nu au decât venitruile obţinute din vânzarea produselor din gospodărie. Şi atunci vom constata că programul nu se adresează persoanelor vulnerabile, ci unor persoane cu bani.

-Va reduce cheltuielile cu încălzirea. Prin Program se va reduce cheltuiala cu cca 360 lei/an dacă se schimbă o sobă cu randament de 30% cu una de 80% şi se va folosi doar lemn de esenţă tare şi uscat, dar urmează ca oamenii să achite 9.800 lei pentru schimbarea sobelor. Respectiv aceşti bani s-ar recupera în 27 de ani!!! În situaţia în care s-ar reabilita casa şi s-ar elimina condiţia ca sobele să aibă o putere minimă de 8kW, beneficiarii ar trebui să achite doar 3.440 lei, adică un termen de recuperare de 9 ani.

-Să avem un aer mai curat. Programul rabla pentru sobe ar aduce o reducere a noxelor de CO2 cu 0,7% faţă de noxele rezultate din arderea lemnului în România, faţă de situaţia aplicării reabilitării locuinţelor şi ulterior a schimbării sobelor care ar aduce o reducere cu 2,3% a noxelor de CO2 faţă noxele rezultate din arderea lemnului în România.

-Va diminua numărul de arbori care ajung pe foc în fiecare an. Programul rabla pentru sobe ar aduce o reducere a numărul de hectare de pădure tăiată pentru lemne de foc cu 0,6%, faţă de situaţia aplicării reabilitării locuinţelor şi ulterior a schimbării sobelor care ar aduce o reducere cu 4,2% a numărul de hectare de pădure tăiată pentru lemne de foc.

-Programul Rabla pentru sobe, se aplică doar dacă se vor înlocui sobele existente cu sobe cu randamentul de minimum 80%. Această măsură nu se poate verifica decât prin fişa centralei. Folosirea unui lemn umed (aşa cum se practică de multe ori în România), practic face inutilă schimbarea sobelor. Un lemn cu umiditate de 40 % face ca o sobă cu randament în cartea tehnică de 80% să aibă în fapt un randament de 40%. Adică, lispa folosirii unui lemn uscat pentru foc, practic face inutilă înlocuirea sobelor cu randament de 40% cu sobe cu randament de 80%.

-Programul Rabla pentru sobe, se aplică doar dacă se vor înlocui sobele existente cu sobe cu emisiile de compusi organici care să fie sub 120 de grame. Şi această măsură se poate verifica doar prin fişa centralei. Folosirea unui lemn umed, practic creşte până la dublu emisiile de noxe. Adică, lispa folosirii unui lemn uscat practic face inutilă înlocuirea sobelor actuale cu sobe cu emisii de compuşi organici care să fie sub 120 de grame.

-Sobele vor avea o putere nominală de minimum 8 kW. Casele persoanelor vulnerabile din mediul rural, sunt în general case mici, ceea ce face ca necesarul de putere al sobelor să fie unul mic, iar prin această condiţie din program beneficiarii vor fi forţaţi să achiziţioneze sobe mai mari, cu preţuri mai mari.

Programul Rabla pentru Sobe, urmează să se aplice doar beneficarilor care sunt şi prorietari. Se ştie că exceptând Ardealul, unde a existat Cartea Funciară, în multe zone din România nu există CF care să facă dovada că locatarul este proprietarul şi astfel se limitează accesul unor beneficiari la Program.

Programul Rabla pentru sobe se va desfăşura într-un spaţiu digital, online, pe o platformă informatică dedicată. Având în vedere că el se adresează oamenilor în vârstă din mediul rural, fără cunoştiinţe de utilizare a internetului, unele chiar lipsite de acces la internet sau chiar lipsite de energie electrică, această modalitate de selectare a beneficiarilor nu este deloc oportună.