DUPĂ CE FED A MAJORAT RATA DOBÂNZII CHEIE Ionuţ Dumitru: "Capitalurile ies din ţările emergente, inclusiv din România"

Majorarea recentă a ratei dobânzii cheie de către FED a condus la ieşirea capitalurilor din ţările emergente, inclusiv din România, şi la migrarea lor către SUA, ne-a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Domnia sa ne-a precizat că acest aspect conduce atât la mişcări pe curs, cât şi pe dobânzi.

Afirmaţiile domnului Dumitru vin în contextul în care, ieri, leul s-a depreciat în faţa principalelor valute, iar ROBOR la trei luni a crescut.

Ionuţ Dumitru ne-a precizat: "În primul rând trebuie să reiterez că nu există o cotaţie directă între leu şi dolar. În acelaşi timp, este cunoscut faptul că dolarul s-a apreciat foarte mult faţă de euro şi că leul s-a depreciat faţă de moneda europeană. Aceşti doi factori, cumulat, duc la o depreciere a leului faţă de dolar mult mai mare faţă de scăderea monedei naţionale în raport cu celelalte monede".

Moneda naţională a scăzut cel mai mult în faţa dolarului, acesta din urmă atingând un nou maxim istoric, de 4,3502 lei, în creştere cu 2,93 bani (+0,68%) faţă de cotaţia de luni, de 4,3209 lei/dolar.

Dolarul a avut o creştere constantă faţă de leu în ultima perioadă, valorile înregistrate fiind de 4,3146 lei - joia trecută, respectiv 4,3263 lei - vineri.

• Mihai Ionescu: "Leul scade într-o perioadă în care ar trebui să se întărească"

Moneda naţională se depreciază într-o perioadă în care, în mod normal, ar trebui să crească, este de părere Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Domnia sa ne-a precizat: "În perioada de sărbători, vin românii acasă din străinătate, iar multinaţionalele îşi premiază salariaţii oferindu-le anumite sume în valută - condiţii în care ar trebui să avem mai multă valută pe piaţă, iar leul să crească. În piaţă, însă, fenomenul este invers - leul se depreciază şi valutele cresc". Recent, Mihai Ionescu a spus, într-o conferinţă organizată de Ziarul BURSA şi Patronatul Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), că, în acest an, ritmul de creştere a exporturilor a fost mai mic decât ritmul de creştere a PIB. Potrivit domniei sale, este pentru prima dată când avem exporturi extra-UE în scădere. Deficitul balanţei comerciale în zona extra-UE a crescut, în primele zece luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă din 2015, de 23 de ori, ne-a declarat Mihai Ionescu, adăugând: "Acest lucru pune foarte mare presiune pe dolar, întrucât comerţul în zona euro se face pe dolari, şi este foarte posibil să fie motivul pentru care a crescut moneda americană. În acelaşi timp, faptul că în perioada de sărbători se consumă mai mult, iar noi importăm ceea ce consumăm, ar putea duce la scăderea leului faţă de principalelele monede".

Şi alţi specialişti din piaţă ne-au explicat că, la final de an, înregistrăm o creştere a importurilor, pentru consum. De asemenea, ritmul de creştere a exporturilor este mult mai mic faţă de exploziile din anii anteriori, de circa 4%. Cursul de schimb este influenţat de comerţul extern, o cantitate redusă de exporturi şi un volum crescut de importuri înseamnând valută mai putină în piaţă şi, respectiv, schimbarea raportului cerere-ofertă.

Domnul Mihai Ionescu avertizează că exportatorii au nevoie de un curs fix şi, nu de unul oscilant.

Reprezentanţii BNR ne-au explicat în mai multe ocazii, că legătura leului cu dolarul nu este directă, ci se face "printr-un calcul încrucişat", pentru că moneda de referinţă de la noi este euro.

Analistul economic Lucian Isar susţine că BNR manipulează cursul euro-leu, afirmând că celelalte cursuri, raportate la dolar si la francul elvetian, sunt derivate din evoluţiile acestor monede pe plan internaţional: "În mod normal, BNR ar putea privi un coş valutar format din euro şi dolar, deoarece România încă nu este complet o economie eurizată, cel puţin nu din perspectivele comerţului exterior. Nu cred că o va face însă, pentru că, ajutând cetăţenii, Isărescu pierde din argumentele de şantaj asupra politicienilor. Politicienii, dacă nu ar fi ţinuţi sub presiune, ar aproba întocmirea unei comisii de control asupra activităţilor lui Isărescu la BNR".

Moneda naţională s-a depreciat, ieri, şi în raport cu cea europeană, până la un curs de 4,5194 lei/euro, în creştere cu 0,69 bani (+0,15%) faţă de cotaţia de luni, când referinţa a fost stabilită la 4,5125 lei/euro.

De asemenea, francul elveţian a câştigat teren în faţa leului, cursul de schimb publicat de BNR fiind de 4,2287 lei/franc, cu 1,85 bani (+0,44%) peste cel de luni, când moneda elveţiană valora 4,2102 lei.

• Lucian Isar: "BNR influenţează dobânda la lei, exprimată prin ROBOR"

Indicele ROBOR la 3 luni, de care depind dobânzile la creditele în lei, a urcat, ieri, de la 0,81% la 0,82% pe an, nivelul maxim din 8 august anul curent. Banca Naţională a României (BNR) spune că acest lucru s-a întâmplat pe fondul creşterii randamentelor la titlurile de stat.

Lucian Isar este de părere, însă, că "legatura este inversă de cum o sugerează în mod laş BNR. România are propria monedă şi o politică monetară aşa zis independentă. Asta înseamnă că BNR influenţează dobânda la lei, exprimată prin indicele ROBOR. Dacă BNR şi-ar face datoria conform mandatului, atunci ar scădea dobânzile, pentru că inflaţia este deja de un an în teritoriu negativ. Scăderea dobânzilor la lei ar permite şi finanţarea mai ieftină a statului, adică dobânzi mai mici la împrumuturile în lei ale statului român.

După cum spuneam încă de acum o lună, Isărescu va profita de această perioadă pentru a pune presiune pe politicieni prin deprecierea monedei naţionale şi prin creşterea dobânzilor la care se împrumută statul".

Cei cu credite în lei pot să se pregătească de o creştere a serviciului lunar, dar nu la o explozie, ne-a mai spus Lucian Isar, menţionând că, "până când nu va termina Isărescu negocierea cu noul Guvern, nu vom şti cât de repede vor creşte dobânzile la lei".

Menţionăm că o mare parte a creditelor acordate în lei sunt cele prin Programul Prima Casă, care au în spate garanţia statului. Sunt analişti care estimează că este posibil ca aceste împrumuturi să devină neperformante în momentul în care dobânzile vor creşte semnificativ.

Referitor la majorarea ROBOR, Ionuţ Dumitru spune că vorbim despre o corecţie pe pieţele emergente, după alegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al Americii. FED a crescut, recent, dobânda şi, ca efect al acestei mişcări, au crescut şi dobânzile de pe pieţele emergente, susţine şeful Consiliului Fiscal, adăugând: "Aşteptându-se că pieţele mature vor creşte, capitalurile au ieşit din ţările emergente, mergând către SUA. Acest lucru a pus presiune pe curs, dar şi pe dobânzi".

ROBOR la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile la creditele variabile în lei.

La ultima licitaţie de titluri de stat, de luni, Ministerul Finanţelor a luat cu împrumut doar 356 milioane lei prin vânzarea de certificate de trezorerie scadente la 24 mai 2017, sub jumătate din programul anunţat, de 800 milioane lei, la un randament mediu anual de 0,76%, în creştere semnificativă faţă de licitaţia precedentă pentru o scadenţă similară, potrivit News.ro.

În ultimul an, ROBOR a oscilat, începând 2016 la nivelul de 1% şi ajungând la 0,77% în februarie, la 0,82% în iulie, 082% în august, respectiv 0.69% în octombrie.

Specialiştii atrag atenţia că modificările de la sfârşit de an nu corespund cu cele de la început de an, menţionând că totul depinde de cum se vor poziţiona marii jucători din economie - băncile, investitorii, exportatorii etc. -, la începutul anului viitor.