DUPĂ O SĂPTĂMÂNĂ DE DISCUŢII INTENSE, GUVERNUL A OBŢINUT ACORDUL DE PRINCIPIU PE UN DEFICIT DE 1,83% Cabat: "Negocierea cu FMI şi CE a fost pur românească"

Actualizare 16:15 CE: Acordul pe buget, în concordanţă cu atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu

Acordul pe bugatul României în 2015 dintre autorităţile europene şi cele locale este în concordanţă cu atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu (OTM) al unui deficit structural de 1% din PIB (bază ESA) în 2015, în paralel cu facilitarea unei mai rapide absorbţii a fondurilor europene, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Echipe din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Comisiei Europene (CE) au vizitat România, în perioada 2-9 decembrie 2014, pentru discuţii tehnice asupra bugetului 2015.

Echipele au ajuns la o înţelegere amplă cu autorităţile asupra bugetului 2015, în linie cu obiectivele programului sprijinit prin intermediul acordului de tip stand-by cu FMI şi a asistenţei pentru balanţa de plăţi din partea CE. Proiectul de buget va include o ţintă de deficit de 1.8% din PIB în termeni de lichidităţi şi de 1,2% din PIB în termeni ESA.

O misiune comună pentru o evaluare completă a programului va fi organizată în ianuarie.

---

Negocierea dintre Guvernul nostru şi delegaţia FMI, care a durat în jur de o săptămână, "a fost una pur românească", este de părere analistul economic Dragoş Cabat, care ne-a precizat: "Noi am cerut un deficit bugetar mult mai mare decât se convenise iniţial - peste 2% în loc de 1,4% din PIB -, iar finanţatorii străini au coborât şi ei nivelul deficitului solicitat, la sub 1%, ca să se ajungă la o soluţie de mijloc. Totul a pornit de la partea română".

Premierul Victor Ponta a anunţat, ieri, că autorităţile noastre au ajuns la un acord de principiu cu reprezentanţii delegaţiei FMI asupra unui deficit pe cash de 1,83% din PIB, faţă de 1,4% - nivelul deficitului convenit iniţial.

În opinia lui Dragoş Cabat, chiar dacă 1,83% din PIB (la care s-ar mai putea adăuga 0,3% din cheltuielile cu armata) este un deficit destul de larg, va fi greu să ne încadrăm în această limită, având în vedere măsurile de relaxare fiscală şi cele sociale anunţate pentru anul viitor.

Într-o ţară nestructurată, unde nu există control asupra investiţiilor publice, nu ar trebui să se meargă pe deficite bugetare mari, ne-a spus Doru Lionăchescu, preşedintele Capital Partners.

Domnia sa susţine că Executivul solicită spaţiu fiscal ca să facă investiţii, dar că foloseşte banii pentru majorarea pensiilor şi salariilor.

"În opinia mea, în România ar trebui să avem deficite mici pentru o perioadă, astfel încât, într-un orizont de doi-trei ani, să nu mai avem creşteri de datorie publică. Părerea mea este că nu mai avem nevoie de derogări, trebuie să ne menţinem în limitele convenite iniţial cu finanţatorii externi", ne-a declarat domnul Lionăchescu, subliniind că nu trebuie să ne aşteptăm la minuni în ceea ce priveşte gradul de accesare a fondurilor europene în 2015, având în vedere "performanţa sub-mediocră" pe care o avem în domeniu.

Precizarea reprezentantului Capital Partners vine în contextul în care, potrivit premierului, surplusul de 0,4% obţinut pentru deficitul bugetar de anul viitor vine din cheltuielile necesare pentru cofinanţarea proiectelor derulate din fonduri europene.

"Dacă deficitul stabilit pentru anul viitor va fi utilizat pentru cofinanţarea proiectelor europene, pentru creşterea numărului locurilor de muncă şi pentru performanţa economică, atunci acesta nu poate fi considerat unul negativ", opinează Valeriu Nistor, preşedintele AmCham.

Domnul Nistor salută promisiunea făcută de primul ministru, potrivit căreia bugetul de anul viitor nu prevede creşteri de taxe şi impozite.

Rezultatul negocierilor dintre cele părţi poate fi considerată o victorie a Guvernului nostru, la prima vedere, consideră analistul economic Constantin Rudnitchi, care adaugă faptul că "un deficit mare nu este cea mai fericită situaţie pentru noi, întrucât acest lucru înseamnă o îndatorare a ţării". Domnia sa ne-a declarat: "Dincolo de deficit, problema în România este legată de modul în care cheltuim banii publici. Se pare că aceste cheltuieli sunt axate în special pe cofinanţare, ceea ce înseamnă că vom avea mai puţini bani pentru investiţiile publice".

Specialistul consideră că există şi posibilitatea ca în a doua parte a anului viitor să avem creşteri de taxe şi impozite.

• FMI: "Deficitul convenit este în concordanţă cu îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO)"

Proiectul de buget pentru anul viitor include o ţintă de deficit cash de 1,8% din PIB şi un deficit de 1,2% din PIB în termeni ESA, au anunţat, ieri, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, precizând: "Acest lucru este în concordanţă cu îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), care, în anul 2015, se situează la 1% din deficitul PIB în termeni structurali (în bază ESA), pe fondul unei absorbţii mai mari a fondurilor Uniunii Europene".

Pe de o parte, Darius Vâlcov, ministrul delegat pentru buget, a anunţat, vineri, că finanţatorii externi au cerut, joi seara, un deficit bugetar de 0,9%, argumentând că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde acest indicator nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), asa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

Pe de altă parte, autorităţile noastre ar fi cerut un deficit bugetar pentru anul viitor de 2%-2,1% din PIB.

După încheierea negocierilor cu FMI, CE şi BM, Victor Ponta a declarat că, în 2015, vom avea un buget în sumă totală de 238 miliarde lei, din care 225 de miliarde sunt venituri şi 13 miliarde reprezintă deficitul de 1,83% din PIB.

Premierul a subliniat că partenerii noştri internaţionali au fost de acord cu estimarea unei creşteri economice de 2,5%, pentru anul viitor, aceasta fiind egală cu cea din 2014.

"Pentru cofinanţarea proiectelor europene, sunt prevăzute, fiind vorba despre două exerciţii bugetare care se suprapun, 2007-2013 şi 2014-2020, sume suplimentare de 19 miliarde lei din bugetul de stat şi 9 miliarde pentru autorităţi locale", a mai spus Victor Ponta. El a reluat ideea că proiectul de buget nu va include taxe şi impozite suplimentare, urmând să fie menţinute cota unică de impozitare de 16% şi TVA redusă la pâine, să fie redusă taxa pe construcţii speciale de la 1,5% la 1% şi să fie implementate măsurile anunţate în această toamnă, respectiv reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, majorarea pensiei cu 5%, creşterea venitului minim garantat de la 350 lei la 400 lei, dublarea alocaţiei pentru copiii din familiile cu venituri reduse, indexarea cu 16% a indemnizaţiei persoanelor cu dizabilităţi, creşterea salariului minim de la 900 lei la 975 lei de la 1 ianuarie şi la 1.050 lei de la 1 iulie 2015, creşterea veniturilor angajaţilor din sănătate şi educaţie. Primul ministru a dat asigurări că anul viitor nu vor exista modificări nici în ceea ce priveşte majorarea taxelor şi impozitelor locale pentru persoanele fizice, specificând că în 2015 vor fi din nou plătite în avans, ca şi în acest an, titlurile executorii câştigate în instanţă de către bugetari pentru drepturi salariale restante, prin plata în avans a tranşei aferente anului 2016, aceasta urmând să fie ultima plată de acest gen.

• Banii la apărare - aprobaţi doar în Consiliul UE, Ponta a discutat cu Băsescu

Guvernul nu a obţinut de la forurile internaţionale şi acordul pentru suplimentarea cheltuielilor de apărare cu 0,3% din PIB, deoarece oficialul CE a motivat că nu are mandat pentru o decizie care trebuie luată doar de către Consiliul European, a anunţat, ieri, şeful Executivului.

Potrivit lui Victor Ponta, deja a avut loc o discuţie între domnia sa şi preşedintele Traian Băsescu, pentru ca ţara noastră să solicite, în următorul Consiliu European, care va avea loc în această lună, aprobarea pentru cheltuielile suplimentare destinate armatei, cu o majorare corespunzătoare a deficitului bugetar. În cazul în care Băsescu nu va obţine avizul, va urma ca preşedintele ales Klaus Iohannis să negocieze acest lucru.

Dacă tendinţele de creştere economică, încasări la buget şi încadrare în ţintele de deficit vor fi păstrate, Guvernul va examina noi măsuri de relaxare fiscală, cum ar fi reducerea TVA pentru produsele agricole, a mai declarat Victor Ponta.

• Vâlcov: "Dacă după primul trimestru vor fi încasări suplimentare de 2 miliarde lei, TVA poate fi redusă cu 2%"

Singura divergenţă pe care Executivul a avut-o cu delegaţia FMI s-a referit la nivelul veniturilor de anul viitor, a spus ministrul delegat pentru buget Darius Vâlcov, susţinând că, dacă după primul trimestru vor fi încasări suplimentare de 2 miliarde lei, TVA poate fi redusă cu 2%, o astfel de măsură depinzând de decizia politică de la acel moment: "Dacă vom vedea că sunt 4 miliarde, vom putea merge cu 4%".

Darius Vâlcov a declarat: "Vestea bună a fost, atât pentru FMI, cât şi pentru Comisia Europeană, faptul că bugetul pe anul viitor nu are o gaură, aşa cum probabil aflaseră dumnealor din presa românească, ci se închide foarte bine".

Ministrul de resort a conchis: "Echipa tehnică de la nivelul ministerului a fost foarte bună. (..) Am pierdut nopţi pentru a explica FMI şi Comisiei Europene realitatea din economia românească. (...) Prin acest agreement, şi-au dat acordul că acest buget este bine gândit, bine realizat şi va putea fi dus la îndeplinire".

Una dintre măsurile asupra căreia cele două părţi au convenit face referire la reducerea TVA pentru pachetele all inclusive din turism, de la 24% la 9%. Ponta a subliniat că impactul bugetar aferent aceste măsuri este de 100 milioane lei, fiind luat în calcul în proiectul de buget 2014.

Proiectul de buget pentru anul viitor, care, potrivit ministrului finanţelor Ioana Petrescu, vizează sume mai mari pentru investiţiile publice, urmează să fie aprobat vineri dimineaţă, în şedinţă extraordinară de guvern şi transmis către Parlament.

Victor Ponta a anunţat că, săptămâna viitoare, va înainta o solicitare către toate grupurile parlamentare pentru o discuţie pe tema proiectului de buget pe anul viitor.