DUPĂ UN AN DE DEPRECIERE, Petrolul încheie anul 2016 cu o revenire a preţului

Petrolul încheie anul 2016 cu o puternică revenire, graţie acordului pentru reducerea producţiei, care lasă în urmă deprecierea înregistrată în marea parte a anului, cu un baril de petrol Brent care a ajuns la un preţ chiar mai mic de 28 de dolari, relatează agenţia EFE.

Barilul de petrol Brent, cu furnizare în februarie, a început ultima zi lucrătoare a anului la o cotaţie de 56,13 dolari, dar, pe parcursul şedinţei, a ajuns la International Exchange Futures din Londra la o cotaţie de 56,79 dolari, la mijlocul zilei.

Petrolul Brent, de referinţă în Europa, şi-a consolidat tendinţa de creştere în această lună, după acordul istoric la care au ajuns, pe 30 noiembrie, Ţările Exportatoare de Petrol (OPEC) pentru reducerea producţiei, scrie Agerpres.

La începutul anului, preţul "aurului negru" a coborât la niveluri nemaivăzute de mulţi ani, atingând, pe 20 ianuarie, minimul de 27,10 dolari, la un an şi jumătate după ce barilul de petrol Brent atinsese o cotaţie de 110 dolari/baril (în august 2014).

Lipsa unui acord între producători pentru reducerea ofertei a fost principalul motiv al scăderii preţurilor, însă şi alţi factori au avut o influenţă, precum turbulenţele financiare prin care a trecut China la începutul anului şi concurenţa din partea petrolului neconvenţional, în special cel de şist, extras cu ajutorul tehnologiei fracturării hidraulice.

Pieţele au reacţionat cu nervozitate la începutul anului, de teama unui regres al creşterii chineze, care ar fi putut afecta importurile celui de-al doilea consumator mondial de petrol.

Nivelul minim atins de petrol Brent la închiderea unei sesiuni de tranzacţionare a fost pe 20 ianuarie, când a fost cotat la 27,88 dolari, în timp ce, pe 28 decembrie, a atins maximul, de 56,22 dolari.

La începutul anului, barilul de petrol Texas, de referinţă în SUA, s-a prăbuşit la rândul său, ajungând la o cotaţie de 29,42 dolari, cel mai redus nivel începând din noiembrie 2003.

Anul 2016 a fost unul de tensionate şi dificile negocieri între principalii producător, din cauza refuzului continuu de a reduce producţia pentru a pune capăt preţurilor foarte scăzute şi care au afectat industria energetică, cum a fost cazul nordului Scoţiei, unde principalele venituri provin din exploatarea "aurului negru" din Marea Nordului.

În aprilie, marii exportatori au încercat, fără succes, la Qatar, să se pună de acord asupra unor măsuri pentru a impulsiona o creştere a preţurilor, însă reuniunea s-a încheiat fără un angajament concret.

Punctul de cotitură a apărut după ce OPEC a decis, pe 30 noiembrie, reducerea producţiei de petrol şi a comunicat că a stabilit un nivel maxim de 32,5 milioane barili pe zi. La această decizie au aderat şi ţări din afara OPEC, care s-au angajat, de asemenea, să reducă producţia.

Arabia Saudită, cel mai mare producător de petrol din lume, s-a angajat să renunţe la circa 500.000 barili pe zi, începând din 1 ianuarie, în timp ce producătorii non OPEC au menţionat că îşi pot reduce producţia cu 558.000 barili pe zi.

Pactul OPEC/non OPEC este prima măsură comună începând din 2001 şi a fost luată după mai mult de doi ani de preţuri foarte scăzute.

Ţările non OPEC care s-au angajat să-şi reducă producţia sunt Azerbaidjan, Bahrein, Brunei, Guineea Ecuatorială, Kazahstan, Malayezia, Mexic, Oman, Rusia, Sudan şi Sudanul de Sud.

Potrivit experţilor, acest acord a fost posibil după ce Rusia şi liderii saudiţi au lăsat deoparte divergenţele legate de războiul civil din Siria pentru a ajuta la creşterea preţurilor.