Ebury: Efectele economice ale aderării României la Spaţiul Schengen

România şi Bulgaria urmează să se alăture pe deplin Spaţiului Schengen la 1 ianuarie 2025. Decizia a fost confirmată de miniştrii de interne ai UE pe 12 decembrie 2024, după ce Austria a fost de acord să-şi ridice veto-ul împotriva aderării acestora, care anterior blocase intrarea din cauza preocupărilor legate de gestionarea migraţiei, spune Micha³ Jo¼wiak, analist Ebury.

"Aceasta ar trebui să fie o veste bună pentru economia României, care ar putea beneficia de un nou impuls datorat integrării mai profunde în piaţa europeană. Potrivit Comitetului Economic şi Social European (CESE), România pierdea aproximativ 2,32 miliarde de euro anual din venituri din cauza neparticipării depline la regimul Schengen. Aderarea la zona fără frontiere ar putea, de asemenea, să limiteze într-o anumită măsură deficitul balanţei comerciale, care se apropie de niveluri record.", spune analistul.

Se anticipează că turismul, comerţul şi logistica vor fi cei mai mari beneficiari ai aderării.

"Simplificând călătoriile pentru vizitatorii europeni, România poate anticipa o creştere semnificativă a numărului de turişti, ceea ce ar beneficia direct economia prin cheltuieli mai mari în domeniul ospitalităţii şi serviciilor conexe. Experţii anticipează o creştere pe termen scurt a sosirilor internaţionale între 15 şi 25%. Merită subliniat faptul că sectorul turismului are un potenţial considerabil de dezvoltare, contribuind direct cu doar 1,6% la PIB-ul României în 2022 (23 miliarde RON).", explică acesta.

Referitor la comerţ şi logistică, acesta declară că: "Conform unui studiu realizat de Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), timpii lungi de aşteptare la frontierele cu Ungaria şi Bulgaria au costat companiile de transport româneşti până la 19,1 miliarde de euro între 2012 şi 2023. Îmbunătăţirea reţelelor logistice ar putea atrage şi un volum mai mare de investiţii străine."

Transportul mai rapid (şi, probabil, mai ieftin) ar putea avea un impact pozitiv în special asupra producţiei industriale, agriculturii şi producţiei alimentare, datorită ponderii mari pe care costul transportului o are în costul final al produselor.

Cu toate acestea, analistul Ebury menţionează că "Nu trebuie ignorate aspectele negative potenţiale, precum riscul crescut al aşa-numitei "hemoragii de creiere", adică migrarea forţei de muncă calificate către oportunităţi mai bune din alte ţări. Deschiderea graniţelor va duce, de asemenea, la un aflux de înlocuitori noi, adesea mai ieftini, pentru produsele fabricate de companiile româneşti, deşi costurile reduse ale forţei de muncă din România limitează considerabil acest risc."