Economia Ucrainei, tot mai legată de UE

Invadarea Ucrainei a schimbat harta rutelor comerciale ale ţării. A fost blocat accesul prin porturile de la Marea Neagră, iar acum, fluxurile sunt terestre şi înclină hotărât spre Uniunea Europeană, informează G4Media.

În ţara aflată în război, noile rute comerciale sunt terestre şi toate duc către Uniunea Europeană. După închiderea multor porturi de la Marea Neagră şi după închiderea graniţelor cu Rusia şi Belarus, Ucraina este profund ancorată în economia europeană. Astfel, 53,6% din exporturile sale au mers către UE în 2022, faţă de doar 39,1% în 2021. După ce au scăzut la începutul conflictului, exporturile către Uniune şi-au revenit spectaculos la nivelul lor de dinainte de război, în jur de 2,5 miliarde de euro.

O schimbare facilitată de Bruxelles, care şi-a suspendat în iunie 2022 pentru un an de zile (cu posibilitate de prelungire) toate taxele de import din Ucraina, precum şi toate măsurile antidumping pentru oţelul produs în această ţară. Acest aflux fără precedent de mărfuri agricole nu trece neobservat. În martie, şefii de stat din cinci ţări est-europene, printre care Polonia, România şi Ungaria, au cerut ajutor de la Bruxelles pentru a-i sprijini pe fermierii locali, despre care spun că se confruntă cu "o creştere fără precedent" a importurilor din Ucraina, inclusiv cereale, seminţe oleaginoase, ouă şi păsări de curte. Kievul a anunţat la începutul lunii aprilie că ţara sa va suspenda temporar vânzarea de cereale şi seminţe oleaginoase către Polonia.

"Polonia a devenit ţara de tranzit pentru restul Europei, în timp ce România este folosită în principal pentru exporturile noastre către restul lumii, prin porturi precum Constanţa", adaugă sursa.

UE a suspendat, în iunie 2022, cota de permise acordată şoferilor ucraineni, care pot mult mai probabil să călătorească prin Europa datorită unui permis de o lună eliberat de Kiev. Acest lucru este esenţial într-o ţară în care legea marţială interzice bărbaţilor sub 60 de ani să părăsească ţara. Aceşti şoferi ucraineni sunt cu atât mai numeroşi cu cât niciun transportator european nu îndrăzneşte să se aventureze în ţara lor aflată în război. Anterior, au venit peste 100.000 de persoane în fiecare an din Polonia.

În 2022, compania de logistică Zammler a închis depozitele şi a cumpărat aproximativ zece vehicule grele de marfă. "Coloana vertebrală a logisticii nu mai sunt depozitele, care au fost distruse sau golite din cauza situaţiei din ţară, ci camioanele, pentru că livrează direct clienţilor", spune şeful Zammler, Viktor Şevcenko. După instalatorul polonez, şoferul de camion ucrainean ar putea deveni simbolul acestei noi irupţii pe piaţa europeană. Transportul maritim a asigurat doar jumătate din exporturile ucrainene în 2022, în principal produse agricole, graţie acordului privind cerealele din Marea Neagră, faţă de două treimi înainte de război.

În continuare este necesar ca mărfurile de mare tonaj să poată trece graniţa. Pentru a evita blocajele şi imobilizările la frontieră ale vehiculelor, care sunt costisitoare pentru transportatori, Kievul a deschis un nou punct de frontieră la Nyzhankovychi-Malhowice în octombrie 2022 pentru a facilita trecerea camioanelor goale spre Polonia şi l-a extins pe cel de la Korczowa-Krakovets. De asemenea, a deschis două noi puncte de trecere a frontierei cu România, cel de la Krasnoilsk-Vicovu de Sus în noiembrie 2022, apoi cel de la Dyakivtsi-Rakovec în februarie 2023. Sunt luate în considerare şi alte proiecte de infrastructură pentru creşterea traficului de mărfuri pe Dunăre, precizează sursa.

În 2022, aproape 15 milioane de tone de mărfuri agricole au fost încărcate pe barje din porturile Izmail, Reni şi Ust-Dunaisk din Delta Dunării a Ucrainei, de trei ori mai mult decât în 2021. Mustafa Nayyem vrea să meargă mai departe: "Pentru a facilita transportul, nu este suficient să deschidem puncte de frontieră. Ţările de frontieră trebuie să aibă încredere reciproc şi să facă schimb de date pentru a evita repetarea formalităţilor administrative şi a inspecţiilor".

În ciuda liberei circulaţii a mărfurilor, calea spre aderarea la piaţa unică este încă lungă. "Lipsa taxelor vamale nu înseamnă că piaţa europeană este complet deschisă", a spus Oleksandr Sushko, directorul think-tank-ului International Renaissance Foundation, cu sediul la Kiev, "deoarece mărfurile europene sunt supuse unor inspecţii foarte stricte, care cresc timpii de aşteptare în vamă".

Această înclinare a Ucrainei spre vest este o consecinţă neaşteptată a sosirii a 8 milioane de refugiaţi ucraineni în Uniunea Europeană. "Chiar dacă este greu de formulat această idee, războiul a accelerat dezvoltarea noastră internaţională", spune Viacheslav Klymov, cofondatorul Nova Poshta. Această firmă, concurent al Poştei Ucrainene, şi-a deschis birouri în ţările şi oraşele unde au plecat refugiaţi ucraineni, care trimit regulat colete în ţara lor de origine. Nova Poshta a deschis optsprezece sucursale în Polonia în doar câteva luni, inclusiv şase la Varşovia, şi este de aşteptat să deschidă mai multe în curând în Republica Cehă şi Germania."Am pierdut clienţi în Ucraina şi am câştigat în Europa", spune simplu Viacheslav Klymov. Datorită aplicaţiei sale pentru smartphone, compania rămâne conectată cu clienţii săi ucraineni şi foloseşte datele de geolocalizare pentru a deschide filiale în apropierea lor, în noile lor ţări gazdă.

"Atât de mulţi ucraineni au aderat la Uniunea Europeană într-un timp atât de scurt, încât continentul trece brusc de la un miraj îndepărtat la realitate", a declarat Oleksandra Azarkhina, ministrul adjunct al Infrastructurii. Refugiaţii au fost surprinşi să descopere că ţara lor ar putea fi înaintea restului continentului, în special în ceea ce priveşte plata mobilă sau digitalizarea serviciilor publice. Oleksandra Azarkhina sugerează că "războiul a făcut Ucraina să realizeze că este mult mai aproape de Europa decât şi-a imaginat".