ECONOMISTUL RADU CRĂCIUN AVERTIZEAZĂ: "Avem pete regionale de supraîncălzire economică"

În ţara noastră există pete regionale de supraîncălzire economică, avertizază Radu Crăciun, economist şef la Banca Comercială Română (BCR). Potrivit domniei sale, sunt zone în ţară unde este nevoie de angajaţi şi nu există forţă de muncă.

"Specificitatea României este legată de faptul că avem o mobilitate scăzută a populaţiei, foarte greu se mişcă oamenii după business. În acelaşi timp, lipsa infrastructurii face ca business-ul să nu poată migra după oameni", subliniază specialistul.

Domnul Crăciun opinează că o stimulare a consumului în zonele respective nu va face decât să supraîncălzească şi mai mult regiunile în cauză, adăugând: "România trebuie să accelereze creşterea economică pentru recuperarea decalajului faţă de UE".

Totodată, trebuie redată încrederea celor care doresc să investească. Deşi în Europa şi în SUA "băltesc bani în piaţă", procesul de investire demarează foarte greu, pentru că investitorii au nevoie de încredere în viitor, spune economistul.

Domnia sa consideră: "Există ideea că rolul statului în economie trebuie să scadă, ceea ce consider că este greşit. La nivelul Europei, statul român este cel mai mic actor al economiei. Pe partea de alocări ne raportăm la Europa, dar când vorbim de puşculiţă (n.r. bugetul ţării), este cea mai mică din Europa. Mai există şi concepţia că dacă unele sectoare de stat nu cheltuiesc banii de care dispun, atunci trebuie să îi luăm înapoi, ceea ce este din nou greşit. Nu văd sectorul privat implicându-se în dezvoltarea satelor, a şcolilor din mediul rural, construind autostrăzi".

Făcând referire la o relaxare fiscală, specialistul consideră că taxele mici nu ar trebui să reprezinte o sursă de competitivitate. Având taxe mai mici, ajungem la subfinanţarea infrastructurii, este de părere domnul Crăciun: "Oamenii de afaceri, când văd că totul merge bine în economie, nu au încredere că măsurile adoptate vor avea sustenabilitate pe termen lung, iar efectul implementării lor este exact opus a ceea ce se doreşte iniţial".

Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, apreciază (în nume personal) că, la noi, este prima dată când există posibilitatea ca măsurile adoptate de ANAF să producă o creştere a veniturilor fiscale, subliniind că nu se ştie, însă, cât de durabil va fi acest proces: "Cred că efectul reducerii TVA de la 24% la 9% la alimente va fi unul pozitiv, dar nu ştim care va fi rodul final în contrapondere cu efectul DNA-ANAF".

Domnia sa a reiterat că investiţiile ar trebui să stea la baza dezvoltării economice, relaxarea fiscală fiind de două feluri - cea care vizează investiţiile şi cea care stimulează consumul. "Noi nu reuşim să stabilim priorităţile. Avem nevoie de un consens politic pe priorităţi de investiţii", a mai spus economistul, apreciind că trebuie să vedem pe ce sunt cheltuite fondurile europene. În opinia domnului Dăianu, o altă problemă este securitatea cibernetică. Daniel Dăianu atrage atenţia că, dacă nu putem să ne gestionăm echilibrele, atunci s-ar putea să avem probleme.

• "Suntem într-o cursă contra cronometru, din punct de vedere demografic"

Ţara noastră este într-o cursă contra cronometru din punct de vedere demografic şi va ajunge în situaţia ca, peste 20 de ani, 2,5 pensionari să fie susţinuţi de un angajat, iar pensiile să fie cu 20% mai mici decât cele de astăzi, atrage atenţia Radu Crăciun, menţionând că, atunci, vom fi una dintre cele mai bătrâne ţări din Europa.

Problema demografică a Europei este, de fapt, una economică, opinează domnia sa, explicând că, în contextul în care un om în vârstă nu se va mai gândi la credite, va exista o schimbare clară de comportament care-şi va pune amprenta serios asupra economiei şi inclusiv a băncilor.

"Ori vom proceda la economisire, ori vom suferi un impact major, iar viteza este esenţială, pentru că oamenii vor fi afectaţi de acest dezechilibru care va apărea. Ei ar trebui să se gândească foarte serios pe termen lung la cheltuielile lor. Din păcate, în România nu există servicii de planificare financiară individuală".

Mesajul economistului este că noi economisim mult prea puţin şi că există o nevoie clară de schimbare de comportament.

• "Maximele la care se află acum bursele nu au precedent"

Maximele la care se află acum bursele nu au precedent, iar evoluţia acestora ar trebui să fie un barometru al trendului viitor al economiilor, a mai spus, sâmbătă, Radu Crăciun, la conferinţele BCR care s-au desfăşurat la Mamaia. Domnia sa apreciază că infuzia de bani pe care băncile centrale o fac nu este soluţia ideală pentru rezolvarea crizei, precizând: "Băncile centrale au pompat bani, dar nu au putut să îi şi direcţioneze. Ele nu pot obliga pieţele financiare să folosească într-un anume fel banii. Existenţa lichidităţilor este doar necesară, nu şi suficientă pentru investiţii. În aceste condiţii, banii se regăsesc în investiţii financiare - obligaţiuni şi acţiuni. Investitorii au pierdut contactul cu realitatea. Mi se pare că suntem prinşi într-un cerc vicios şi nu stiu cum vom ieşi din el. Toată lumea se uită la burse şi când acestea vor să se corecteze, băncile centrale fac din nou infuzie de lichidităţi. Până la următoarea recesiune, lichiditatea nu va dispărea din piaţă. Când vom avea din nou criză, iar vom injecta lichiditate, care va veni peste cea existentă, pe care băncile nu au putut-o absorbi, ca un bulgăre. Însă băncile centrale nu ştiu ce se va întâmpla dacă vor lăsa bursele şi băncile să cadă şi de aceea infuzează bani, chiar dacă nu aceasta este soluţia ideală".

Economistul conchide că ne aflăm într-un moment de instabilitate care va continua şi că va trebui să învăţăm să trăim cu aceste crize.