Deşi în România obligaţia afişării contribuţiei de timbru verde este în vigoare de ani buni, doar 41% cunosc că în preţul produsului este inclus costul de colectare şi reciclare a produselor electrice şi electronice. În acelaşi timp, 52% consideră că este important pentru ei şi familia lor să predea spre reciclare aparatele mici şi bateriile portabile uzate, conform organizaţiei ECOTIC.
Obiceiul de a păstra electronicele mici pe care nu le mai folosesc în casă este confirmat de 41% dintre respondenţi, iar 29% confirmă acest comportament şi pentru bateriile uzate. Doar 16% cunosc clar şi concret opţiunile de debarasare de bateriile uzate şi 10% în cazul deşeurilor de echipamente electrice. Opţiunea de predare a electronicelor mici la magazinele de profil de mici dimensiuni nu este cunoscută de 60% din populaţie şi de 46% în cazul celor de mari dimensiuni. În acelaşi timp, 64% declară că le-ar fi facil să acceseze aceste soluţii de predare.
11% din respondenţi au recunoscut că nu se debarasează corect de bateriile portabile uzate, iar ponderea cea mai mare este la cei de până în 30 de ani, principalul motiv invocat de 41% dintre aceştia este lipsa punctelor de colectare/recipiente uşor accesibile, urmat de lipsa de informaţii în acest sens pentru 27% dintre aceştia.
Doar 20% au răspuns că ştiu că în localitatea lor primăria şi salubritatea se ocupă de colectarea echipamentelor electronice mici. Doar 46% au încredere că acestea vor fi reciclate corespunzător.
Se estimează că 21% din persoane îşi înlocuiesc telefonul mobil chiar dacă este perfect funcţional, dintre aceştia 50% îl păstrează pe cel vechi şi 27% îl dau spre reutilizare.
Motivele păstrării sunt: 50% spun că îl păstrează ca rezervă, 40% menţionează datele pe care le conţin şi 29% invocă lipsa punctelor de colectare .
În cazul laptopurilor, opţiunile românilor sunt similare, 48% din români păstrându-l pe cel vechi, în cazul de faţă cel mai invocat motiv fiind păstrare datelor de pe acestea, urmat de depozitarea ca rezervă pentru o viitoare utilizare. De asemenea, 25% invocă lipsa punctelor de debarasare uşor accesibile. În cazul laptopurilor procentul celor care aleg drept opţiune predarea pentru reutilizare este 29%.
Conform Global E-waste Monitor 2024 echipamentele electrice mici, cum ar fi camerele video, jucăriile, cuptoarele cu microunde şi ţigările electronice sunt categoria de deşeuri electronice cu cea mai mare pondere din totalul deşeurilor electronice din lume, reprezentând 20 de miliarde de kg în 2022, aproape o treime din total.
Se estimează că în 2022, 14 miliarde de kg de deşeuri electronice au fost aruncate necorespunzător, la groapa de gunoi, alături de alte deşeuri menajere, mai ales în ţările cu venituri mari şi medii. Din păcate, deşeuri electrice de mici dimensiuni, cum ar fi becuri şi neoanele, echipamentele IT ajung să fie debarasate împreună cu deşeurile menajere.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2024, 14:35)
eu stiu ca si in comunism reciclam sticla si conserva… si pe atunci se spunea ca ce rau o ducem…
in ro 50 bani per pet in germania 50 eurocenti per pet…
deci 1 euro = 10 peturi de ro; 1 euro = 2 peturi de germania => 10 peturi de ro : 2 peturi de germania = 5…
deci de x5 marja de profit vandut pet de ro din ro in germaniuta… doar ca germaniuta are blocaj la vama per gunoias.. dar ea sa verse la noi gunoias in table si plastice livrate ca dunuri de consum are voie… noi sa le trimitem gunoiul inapoi si sa facem si profit nu avem voie!
s c c r e t