EDIŢIE SPECIALĂ DEDICATĂ ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI - ÎNTÂI DECEMBRIE Grupul GRAMPET vrea să-şi extindă operaţiunile în Vestul Europei şi spre Asia Centrală

Reporter: Cum a fost afectat domeniul în care activaţi de criza provocată de pandemia de Covid-19? Cum se resimte această criză asupra activităţii Grupului Grampet?

Gruia Stoica: Domeniul transporturilor este unul dintre cele mai afectate de criza medicală şi economică pe care o traversăm cu toţii, deoarece acesta depinde de companiile cu activităţi în industriile de producţie care au fost nevoite să îşi reducă sau să îşi înceteze activitatea. Astfel, ultimele luni au scos în evidenţă necesitatea de a regândi lanţurile de dis­tribuţie şi logistică atât la nivel global, cât şi local. 

Încă din perioada stării de urgenţă, divizia de transport de marfă din cadrul grupului GRAMPET a înregistrat o scădere între 25% şi 30% a volumului de activitate şi implicit a cifrei de afaceri. Din momentul în care măsurile de relaxare au început să fie instituite, activitatea s-a reluat treptat, astfel încât sperăm că volumele lunare transportate şi cifra de afaceri pentru 2020 să fie similare cu cele de anul trecut.

Reporter: A fost nevoie să renunţaţi la vreun proiect sau să amânaţi investiţiile în derulare?

Gruia Stoica: Unul dintre proiectele cele mai importante - atât pentru Roamnia, cât şi pentru sud-estul Europei - pe care am fost nevoiţi să îl reconsiderăm este Middle Coridor, care leagă Asia Centrală de Marea Neagră. Acest coridor ar reduce semnificativ timpii de livrare a mărfurilor din Asia către Europa şi ar pune România într-o poziţie strategică cu beneficii economice pe termen lung.

Reporter: Ce proiecte de investiţii aveţi în derulare?

Gruia Stoica: Anul acesta, platforma RAFO Oneşti a intrat în portofoliul GRAMPET cu obiectivul de a dezvolta cel mai mare centru logistic pentru containere şi produse petroliere care va deservi regiunea Moldovei. Această specializare vine să completeze obiectivul principal de activitate al Grupului GRAMPET, transportul feroviar de marfă.

Prima fază a proiectului va genera peste 200 de locuri de muncă, iar în perioada următoare compania şi-a propus să atragă parteneri din rândul societăţilor specializate în producţia de materii prime şi să pună în funcţiune mai multe instalaţii disponibile pe platformă, în acest sens. Pe termen lung, platforma ar putea genera cel puţin 600 de locuri de muncă.

Totodată, planurile noastre de investiţii se axează pe extinderea operaţiunilor de transport în Europa de Vest, cât şi spre Asia Centrală. În perioada care urmează vom pune accent şi pe consolidarea diviziei logistice. În ultimele luni de activitate, marcate de pandemie şi de provocările economice implicite, am identificat nevoile clienţilor pentru facilităţi mai mari pentru depozitarea materiei prime.

În contextul actual, cel al reconfigurării lanţurilor de aprovizionare la nivel global, precum şi al planurilor de îmbunătăţire a infrastructurii anunţate în Europa, ne menţinem proiectele de extindere în alte ţări din regiune, respectiv Macedonia, Muntenegru, Slovacia, Cehia, Belgia şi Olanda. 

Reporter: Ce rezultate financiare aţi înregistrat în primele nouă luni ale aces­tui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut? Ce estimări aveţi pentru întregul an în curs?

Gruia Stoica: Având în vedere pandemia care a cuprins întreg mapamondul, pentru 2020 sperăm ca rezultatele financiare să fie pozitive. Ne-am dori să fie măcar similare cu cele din 2019.

Reporter: Cum caracterizaţi legislaţia din domeniu şi birocraţia din ţara noas­tră? Ce părere aveţi despre infrastructura feroviară şi despre investiţiile statului în acest sector?

Gruia Stoica: Industria feroviară din România are un potenţial uriaş care vine din tradiţia şi experienţa de peste 150 de ani, dar şi din poziţia geostrategică a ţării noastre, aflată la interesecţia rutelor care leagă Europa de Asia.

 Reţeaua feroviară din ţară noastră se află după o perioadă lungă de subfinanţare. Situaţia transportului feroviar, aşa cum recunosc şi autorităţile, este dezas­truoasă - în România, viteza medie de circulaţie ajunge şi la 16-17 km pe oră, iar din peste 10.000 de km de căi ferate, mai mult de 6.500 de km sunt neelectrificate şi vitezele de deplasare sunt de două pană la cinci ori mai mici decât s-a stabilit la proiecterea liniilor. Toate acestea afec­tează foarte mult competitivitatea operatorilor feroviari.

 În plus, de câţiva ani asistăm la scăderea continuă a volumului de mărfuri trans­portate pe calea ferată, întrucât indus­triile care în mod tradiţional folosesc transportul feroviar şi-au redus activitatea, şi pe lângă lipsa de investiţii în infrastructura feroviară, lipsa terminalelor multimodale, precum şi suprataxarea transportului feroviar în comparaţie cu alte moduri de transport, se află printre cauzele care ne-au adus aici.

Modernizarea reţelei feroviare din România necesită miliarde de euro şi o capacitate administrativă mult peste ce are acum Ministerul Transporturilor.

Noi am susţinut în repetate rânduri nevoia unui efort combinat public-privat pentru a consolida această industrie. Transportul feroviar de marfă are un rol strategic pe termen lung şi este cea mai sustenabilă formă de transport (la nivelul Uniunii Europene, generează sub 2% emisii, comparativ cu transportul rutier - 73%, aviatic - 13% sau maritim - 11%). Nu este întâmplător că economii mult mai dezvoltate investesc masiv şi au anunţat stimulente importante pentru consolidarea acestei industrii.

 În ceea ce ne priveşte, încă din 2010 trimitem în mod consecvent autorităţilor adrese în care solicităm să fim ajutaţi să aducem transportul de camioane pe calea ferată. 10 milioane de tone luate de pe calea ferată înseamnă un plus de un milion de camioane pe autostrăzi, o deteriorare accelerată a infrastructurii existente, tot mai multe accidente şi o viteză mică de rotaţie a mărfurilor. 

Reporter: Cum apreciati masurile luate de Guvern pentru sustinerea antreprenorilor şi ce strategie a adoptat Grampet pentru a trece mai uşor peste perioada de criză din acest an?

Gruia Stoica: Încă de la înfiintare, am promovat la nivelul Grupului GRAMPET o cultură a inovării, alocând în mod constant resurse umane şi financiare pentru proiecte de digitalizare şi tehnologizare. Astăzi, în contextul în care ne desfăşurăm activitatea, una dintre cele mai importante oportunităţi este utilizarea tehnologiei inovatoare şi integrarea acesteia în toarte aspectele de business pentru optimizarea proceselor, creşterea productivităţii şi crearea de valoare adăugată pentru clienţi. Competitivitatea unei companii şi a economiei per ansamblu va fi din ce în ce mai strâns legată de gradul de tehnologizare şi digitalizare a acestora.

Anul acesta, pe parcursul perioadei de carantină, când situaţia a impus sistarea unor activităţi, am optat pentru şomajul tehnic; am implementat, totodată, proceduri pentru rularea angajaţilor acolo unde acest lucru a fost posibil. În acelaşi timp, ne concentrăm pe soluţii pentru retenţia angajaţilor pentru că ştim cât este de valoroasă forţa de muncă specializată.

În ceea ce priveşte perspectivele industriei feroviare, e nevoie de o strategie coerentă la nivel naţional prin care să fie susţinute investiţiile în infrastructură, în dezvoltarea de noi coridoare de transport feroviar - cum este proiectul Rail-2-Sea anunţat în această toamna de Excelenţa Sa Adrian Zuckerman, Ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti - care vor conduce la noi culoare de tranzit pentru mărfurile înspre şi dinspre sudul Europei, res­pectiv Orientul Mijlociu.Totodată, având în vedere rolul strategic al acestei industrii, este nevoie şi de susţinerea companiilor care activează în acest domeniu şi care au nevoie de o legislaţie care să nu încurajeze concurenţa neloială cu alte moduri de transport, precum şi de facilităţi fiscale care să le ajute să se dezvolte, să-şi retehnologizeze utilajele pentru a-şi spori productivitatea şi eficienţa sau pentru formarea forţei de muncă specializată.

Reporter: Vă mulţumesc!