EDIŢIE SPECIALĂ Prezentarea companiei

• Misiune

Societatea Naţională Nuclearelectrica SA a fost înfiinţată prin hotărâre a guvernului în 1998 (HG nr. 365/1998), pentru producerea de energie electrică şi termică prin utilizarea tehnologiei nucleare, vânzarea energiei electrice şi termice produse prin procedeul nuclear şi clasic, fabricarea şi vânzarea de combustibil nuclear, precum şi pentru constituirea şi conservarea stocului de apă grea şi de combustibil nuclear şi clasic.

Firma are două sucursale, respectiv Centrala Nuclearelectrica Cernavodă (CNE), unde se des­făşoară activitatea de producţie energie şi Fabrica de Combustibil Nuclear Piteşti (FCN Piteşti), la care se produc fasciculele de combustibil nuclear pentru CNE.

Din 2014, Nuclearelectrica deţine în totalitate şi filiala Energonuclear SA, care este compania de proiect pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

La sucursala CNE Cernavodă, firma exploatează două reactoare nucleare CANDU 6/tip PHWR (pressurized heavy-water reactor), cu capacitate 1410 MW (reactor 1: 706,5 Mwe, reactor 2: 704,8 Mwe). Primul reactor are un termen de exploatare până în 2026 şi cel de-al doilea - până în 2037. Alte două reactoare sunt în stadiu incipient de construcţie, după mai multe eşecuri în realizarea unui proiect financiar viabil, iar proiectul construirii celui de-al 5-lea reactor a fost abandonat.  Pe lângă cele două sucursale din structura proprie, Societatea Naţională Nuclearelectrica - SA controlează Energonuclear SA, care este un vehicul legal pentru susţinerea investiţiilor la reactorele 3 şi 4 - cel mai important proiect al companiei. Acesta presupune construcţia a două noi reactoare de tip CANDU 6 pe platforma centralei nucleare de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MW, care, împreună cu reactoarele 1 şi 2 aflate în exploatare, ar urma să asigure circa 40% din producţia naţională.

Potrivit specialiştilor, participarea potenţială a industriei europene la realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este evaluată la 1-1,6 miliarde de euro, aproximativ 25-40% din valoare totală a contractului. Statul român negociază din 2013 construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă cu diferite companii chineze. Înainte de 2013, negocierile s-au efectuat cu companii din spaţiul comunitar, printre care ArcelorMittal, CEZ, GDF Suez, ENEL, Iberdrola sau RWE Power. În 2011 aceştia s-au retras din proiect.

La sfârşitul lunii mai 2018, Nuclearelectrica a anunţat că angajează noi avocaţi şi consultanţi pentru negocierile cu compania de stat chineză China General Nuclear Power (CGN) în scopul finalizării acordului de investiţie pentru reactoarele 3 şi 4 şi pentru constituirea unui joint-venture care va implementa proiectul de construcţie. În urmă cu trei ani, Nuclearelectrica a semnat un memorandum de înţelegere cu compania chineză pentru efectuarea negocierilor privind proiectul reactoarelor 3 şi 4. Anterior, în luna februarie, secretarul de stat din Ministerul Energiei Robert Tudorache declarase că lucrările de construcţie ar putea să demareze până în 2020. Proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este estimat la 6,5 miliarde de euro.

În contextul apropierii termenului de exploatare a reactorului 1, pe 29 octombrie, Romeo Urjan, şeful Direcţiei Tehnice şi de Retehnologizare din cadrul Nuclearelectrica, a anunţat că, din 2026, la unitatea 1 de la Cernavodă vor fi efectuate timp de doi ani lucrări de modernizare care vor prelungi durata de viaţă a unităţii cu încă 30 de ani.

În contextul politicilor energetice europene de decarbonizare, specialiştii spun că Nuclearelectrica este parte a soluţiei de asigurare a stabilităţii sistemului energetic naţional, securităţii în aprovizionare şi îndeplinirii ţintelor de mediu.

De altfel, studii efectuate de MIT, OECD sau AIEA (agenţia ONU pentru energie atomică) arată că energia nucleară trebuie să aibă un rol cheie în atingerea ţintelor de reducere a emisiilor de carbon în 2050.

La nivel european, există opt reactoare nucleare în construcţie, şase planificate, în timp ce alte opt state membre au în vedere extinderea duratei de viaţă a reactoarelor existente, printre care şi ţara noastră.

În 2017, Centrală Nuclearelectrica Cernavodă (CNE) a asigurat 18,08% din producţia de energie a României respectiv 11.509 GWh  (total Româ­nia: 63 640 GWh în 2017), faţă de 20% în 2014, precum şi energie termică pentru oraşul Cernavodă. Conform raportului administratorilor, în 2017 firma a vândut 10.745 GWh, ceea ce înseamnă că are o cotă în piaţa energiei electrice de 19,67%, calculat după consum (total România: 54.600GWh în 2017).

Compania are o strategie pe termen lung, în care misiunea şi viziunea se confundă, dar planul de investiţii 2015 - 2025 este concret.

Actionarii societăţii sunt Ministerul Energiei, cu 82,49% (248.736.619 acţiuni nominative) şi Fondul Proprietatea SA - 9,09% (27.408.381 acţiuni nominative), cel din urmă mărindu-şi participarea cu 2%, în ultimii ani. De asemenea, o cotă de 5,37% (30.256.953 acţiuni nominative) este deţinută de diverşi acţionari - persoane fizice şi juridice, române şi străine.

Societatea Naţională Nuclearelectrica operează numai în România pe piaţa concurenţială (94,2% din total vânzări) administrată de OPCOM, prin sub-piaţa PCCB-LE (contracte bilaterale cu modalitatea de tranzacţionare a contractelor prin licitaţie extinsă) sub-piaţa PCCB-NC (contracte bilaterale cu negociere continuă), PZU (piaţa pentru ziua următoare) şi PCSU (piaţa centralizată pentru serviciul universal). De asemenea, Nuclearelectrica operează pe piaţa de echilibrare. O pondere de 5,7% din producţia de energie este vândută prin contracte reglementate, în scădere semnificativă faţă de anii anteriori (13,9% în 2016, 20,8% în 2015 şi 34,4% în 2014), conform raportului administratorilor 2017.

În anul 2017, după cifra de afaceri, Societatea Naţională Nuclearelectrica ocupa a patra poziţie în rândul firmelor producătoare de energie din România şi locul 67 în rândul tuturor firmelor. Firma are un mare potenţial, dar creşterea cifrei de afaceri depinde de extinderea capacităţilor de producţie.

Vânzarea energiei electrice constituie principala sursă de venit. Vânzarea de energie termică are o pondere scăzută. În 2017, veniturile din exploa­tare au crescut cu 12,45% (de la 1,68 miliarde lei la 1,93 miliarde lei), cheltuielile de exploatare - cu 2,25% (de la 1,52 miliarde lei la 1,55 miliarde lei). Profitul a înregistrat un salt de 139,18% (de la 156.921.000 lei la 375.326.000 lei), iar EBITDA - de 38,2%.

• Proiecte

SN Nuclearelectrica are un plan strategic pentru perioada 2015 - 2025 în curs de executare, cu accent pe securitatea nucleară şi menţinerea capacităţii de producţie, susţinut de un plan de investiţii. Acestea se fac în reabilitarea unităţii 1 Cernavodă (estimată la 1,5 miliarde euro), în instalaţia de eliminare a tritiului Cernavodă, (170 - 180 milioane euro), precum şi în dublarea capacităţii de fabricare a combustibilului la centrala de combustibil nuclear din Piteşti. Gradul de realizare a planului de invesţiii pentru 2017 este de 40%. Pentru 2018-2019, firma intenţionează să investească 583.122.000 lei (244.868.000 lei în 2018 şi 338.254.000 lei în 2019), deşi nu se cunoaşte măsura în care statul nu va afecta aceste investiţii prin prelevarea profitului în cotă de 90%.

Separat de investiţiile în propriile capacităţi de producţie aflate în sucursale, acţionarii Societăţii Naţionale Nuclearelectrica au aprobat, în martie 2014, subscrierea unui număr de 89.000 acţiuni la valoare de 100 lei/acţiune emisă de Hidro Tarniţa. Decizia de a face acest plasament a ţinut cont de obiective tehnice, respectiv pentru reglajul frecvenţă-putere necesar odată cu intrarea în funcţiune a reactoarelor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, dar din punct de vedere economic nu s-a demonstrat dacă valoarea ratei rentabilităţii financiare justifică investiţia.

Atât investiţia de la Tarniţa, cât şi construcţia celor două reactoare stagnează.

Cu privire la reactoarele 3 şi 4, a fost semnat un memorandum cu China General Nuclear Power, dar problema critică o reprezintă garanţiile de stat pentru creditele angajate de partea chineză, în calitate de investitor. Estimarea investiţiei variază între 7,2 miliarde euro, după varianta chineză, şi 6,5 miliarde euro, după datele părţii româ­ne. În prezent, nu s-a ajuns la finalizarea vreunei negocieri pentru a intra în faza de pre-proiect, iar problema garanţiilor de stat constituie un impediment de realizare a acestei investiţii.

• Rezultatele financiare, la jumătate de an

În primul semestru al anului în curs, energia produsă şi livrată în sistemul energetic naţional a fost de 4.969.271 MWh , respectiv cu 1,9% mai mică decât în aceeaşi perioadă din 2017 (5.065.688 MWh). Cu toate acestea, veniturile din exploatare în primele şase luni ale lui 2018 (973.842.365 lei) au crescut cu 11% faţă de semestrul întâi al anului trecut (876.506.520 lei), dat fiind că preţul mediu ponderat pe toate pieţele a fost de 186,89 lei/MWh, pe când în intervalul ianuarie-iunie 2017 a fost de 170,21 lei/MWh. Cu toa­te acestea, în termeni reali, creşterea procentuală a veniturilor este afectată corespunzător ratei inflaţiei de 5,4%. Prin urmare, cresterea veniturilor nu ar fi mai mare de 5,6%. În perioada analizată, cheltuielile de exploatare au fost de 791.432.803 lei, comparativ cu 723.823.521 lei în semestrul întâi 2017, ceea ce înseamnă o creştere de 9,34%. Cheltuielile de personal au o cotă de aproximativ 26% din totalul cheltuielilor de exploatare, cu 37,47% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, cheltuielile cu amortizarea - o pondere de 34%, în timp ce cheltuiala cu combustibilul nuclear este de 6,5%, reparaţiile şi mentenanţa fiind de 6,32%, ca titlu de exemplificare. Conform raportării administratorilor, EBIT la nivel de firmă este de 215.254.000 lei (169.150.000 lei în S1 2017), ceea ce înseamnă o creştere de 27,25%. Pârghia financiară este de 1,22 (valoare indicator între 1,66 şi 2,5), iar rata de levier este de 0,22, ceea ce exprimă un grad de îndatorare redus. Rata lichidităţii curente/testul acid este de 3,97, faţă de 4,21 în S1 2017. Datoriile curente (482.067.329 lei) au crescut cu 6,6%, faţă de decembrie 2017, iar datoriile pe termen lung au scăzut cu 9,16%. Eficienţa capitalului/Return on equity este de 0,024 sau 2,46%, faţă de 0,021 sau 2,1%, înregistrându-se un salt modest.