EDUCAŢIE Clădirile şcolilor închise trec la administraţia locală

Părăsite de ani buni, clădirile care în trecut au avut rol de unităţi de învăţământ vor reintra într-un circuit firesc astfel încât să devină folositoare comunităţilor locale. Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a anunţat că fostele clădiri de şcoli, închise din diferite motive şi care stau nefolosite de zeci de ani, vor fi date spre folosinţă administraţiilor publice locale, care le pot folosi ca sedii pentru cămine de bătrân sau centre comunitare.

Pe de altă parte ministrul este convins că astfel mai rezolvă şi o altă problemă, de imagine. Conform lui Liviu Pop, clădirile nefolosite nu fac altceva decât să crească, artificial, numărul şcolilor fără autorizaţie de funcţionare: "Dacă urmăreaţi strategia privind infrastructura şcolară lansată în dezbatere acum două săptămâni, prin care am finanţat 2.500 de construcţii de creşe şi vom reabilita clădiri prin PNDR, aşa cum ne-am angajat, vedeaţi că toate aceste clădiri cu avize de schimbare de destinaţie temporară sau permanentă, care nu mai au elevi de mulţi ani, vor fi date autorităţilor locale (...) Sunt 33.000 de clădiri în ţară, dar nu în toate se fac acte de predare. Inspectoratele şcolare din ţară trebuie să spună unde, de 10-20 de ani, nu se fac activităţi educative. În două săptămâni, vom avea datele şi vrem să dăm clădirile autorităţilor locale pentru cămine de bătrâni, centre comunitare, centre de educare permanentă. Avize de funcţionare avem la 18.000 de clădiri, deci e o diferenţă între 33.000 şi 18.000, dar nu vreau să fac o eroare". Inspectoratelor şcolare judeţene vor prezenta numărul şcolilor închise, datele urmând să fie transmise la minister în maximum trei săptămâni.

Pe de altă parte, ministrul Educaţiei Naţionale, Liviu Pop, este foarte insistent în legătură cu o materie de studiu. După manualul de educaţie fizică şi sport, ministrul a anunţat că începând de anul viitor fiecare inspectorat şcolar va avea un inspector pentru această materie: "La nivelul inspectoratelor şcolare am constatat cu surprindere că jumătate dintre ele nici nu aveau inspectori de sport cu normă întreagă, aveau fracţiune de sport şi aşa mai departe, fapt pentru care de anul viitor fiecare inspectorat şcolar va avea un inspector pentru Educaţie fizică şi sport, în aşa fel încât toate competiţiile sportive pe care de anul viitor asociaţiile sportive din unităţile de învăţământ preuniversitar le vor desfăşura nu vor face altceva decât să revigoreze până la urmă sportul de masă, pentru că până la urmă de asta avem nevoie cu toţii în ţara aceasta. Sper din trecutul sportului românesc să luăm toate lucrurile foarte bune şi să le facem şi mai bune, ca în următorii 100 de ani România să fie acolo unde merită - în primele ţări din lume. Ce am făcut până acum - am introdus în programa şcolară pentru toţi copiii care fac «Şcoală după şcoală» cel puţin 30 de minute pe zi de sport. Asta înseamnă două ore şi jumătate în plus de mişcare sportivă. În acelaşi timp, formarea cadrelor didactice - pentru că încă avem profesori de Educaţie fizică şi sport necalificaţi şi trebuie să îi formăm pentru că nu putem fără profesori de specialitate să formăm sportivi de performanţă". Săptămâna trecută Ministrul Tineretului şi Sportului, Marius Dunca, a anunţat lansarea programului "România în mişcare", care are o solidă componentă de competiţii şcolare, 3 milioane de lei din bugetul total de 9 milioane fiind destinate acestui segment.