"EFECTELE ADERĂRII LA UE ASUPRA INDUSTRIEI POLIGRAFICE ŞI AMBALAJELOR DIN ROMÄNIA" După integrare, competiţia va deveni tot mai mare în domeniul media, al cărţilor şi ambalajelor

• Evaluări confirmate şi efecte nuanţate

"Am avut o viziune destul de neagră asupra ceea ce va însemna pentru Ungaria aderarea la Uniunea Europeană şi deschiderea graniţelor pentru marile companii europene", a mărturisit ministrul adjunct din Minis-terul Economiei şi Transporturilor din Ungaria, Csernenszki Laszlo. Domnia sa a precizat însă că efectele nu au fost nici atît de dezastruoase şi nici atît de lipsite de nuanţe pe cît evaluaseră autorităţile maghiare. "Anul 2004, anul integrării, a adus - în ciuda multor previziuni - o uşoară creştere a numărului de firme care activează în domeniul poligrafic, în condiţiile în care unele evaluări arătau că 30-35% din aceste firme vor intra în faliment", a explicat oficialul maghiar. "Este adevărat", a nuanţat ministrul adjunct, "am înregis-trat cîteva colapsuri ale unor firme mari, dar a crescut numărul microcompaniilor, cu pînă la cinci angajaţi, care dau dovadă de o organizare mai dinamică". Potrivit vorbitorului, aproximativ 50-60% din aceste microîntreprinderi sînt în fapt afaceri de familie, multe din ele cu un singur angajat.

"Cu certitudine, a fost mai bine că nu am devenit membri UE prin 1995, aşa cum speram mulţi dintre noi pe la începutul anilor "90", a apreciat Balog Miklos, preşedintele Asociaţiei Tipografilor din Ungaria, principala asociaţie cu caracter patronal din industria poligrafică a vecinilor noştri de la vest. "Atunci nu am fi fost competitivi şi am fi avut necazuri mult mai mari", a precizat acesta. Într-o încercare de a creiona un tablou al acestei industrii din Ungaria, Balog a spus că asociaţiile patronale nu credeau că integrarea va avea un impact foate puternic şi cu consecinţe dezastruoase, întrucît societăţile care activau în domeniu se desfăşurau "în condiţiile unei economii de piaţă reale". Totuşi, principala problemă a fost generată de lipsa capitalului autohton, necesar pentru modernizarea şi creşterea productivităţii de ramură, capital suplinit de cel extern, venit din ţările Uniunii. "Astăzi, companiile tipografice mari sînt deţinute de capitalul străin, reprezentat de companii ca Westdeutsche Allgemeine Zeitung, Springer şi altele asemenea", a spus preşedintele Asociaţiei Tipografilor din Ungaria, "societăţile mijlocii sînt împărţite între capitalul autohton şi cel străin, în timp ce companiile mici au rămas cu capital maghiar".

• Schimbări dramatice în Ungaria

"Ceea ce s-a schimbat în mod dramatic", a explicat Balog Miklos, "este concurenţa, care a devenit foarte dură. Asistăm astăzi la licitaţii pentru lucrări tipografice desfăşurate pe internet, în mod anonim, în care nu ştii cu cine te confrunţi. Afli cine a cîştigat o anumită comandă abia dupa ce licitaţia s-a terminat, cînd oricum afacerea a căzut. În plus, se ajunge la nişte preţuri atît de mici încît nici nouă nu ne vine să credem". Din acest motiv, a mai explicat preşedintele organizaţiei patronale maghiare, industria poligrafică maghiară spune că firmele de profil trebuie să devină tot mai competitive şi să acţioneze continuu pentru creşterea productivităţii muncii. Acest lucru a însemnat în primul rînd o scădere drastică a locurilor de muncă, proces compensat de investiţii în utilaje tot mai performante.

"Dacă România aderă, trebuie să vă aşteptaţi la un şoc care trebuie gestionat din timp, pentru că, în acel moment, competiţia nu va mai fi cea pe care o cunoaş-teţi astăzi", a avertizat Balog Miklos, adăugînd: "Competiţia va deveni tot mai mare în domeniul media, al cărţilor şi ambalajelor şi, în general, al lucrărilor care presupune un volum sau o frecvenţă mare. Acesta, pentru că aderarea ne introduce în competiţia mondială a industriilor şi serviciilor, dar şi în birocraţia neiertătoare a Uniunii Europene. În Ungaria am constatat că găsim cărţi foarte frumoase şi ieftine tipărite în China. Efectele globalizării nu se fac încă simţite doar în domeniul presei regionale şi naţionale. În rest, au dispărut toa-te graniţele. Firmele din Ungaria care exportă servicii în celelalte ţări ale Uniunii au căpătat un cod fiscal european (cu ajutorul prefixului HU pus înaintea codului de pînă acum), iar TVA este urmărit cu mare stricteţe".

• Ce avem de făcut?

"Puterea noastră stă în a şti unde să investim", crede preşedintele asociaţiei Tipografilor din Transilvania, Alexandru Galos. Acesta se întreabă dacă industria poligrafică românească este pe calea cea bună sau va avea un demaraj greşit, care va compromite integrarea acestei industrii în piaţa comună europeană. "Trebuie să investim în resursele umane şi în cele tehnice, adică trebuie să ne pregătim salariaţii să lucreze pe cele mai noi echipamente şi asta fără să ne iluzionăm că vor rămîne ai noştri pentru totdeauna. În acest moment, noi înregistrăm supracapacităţi de producţie şi facem rabat la anumite faze ale producţiei. Important este să avem oameni şi echipamente adaptate propriilor noastre activităţi şi nevoi. De aceea, îi sfătuiesc pe cei din domeniul poligrafic să investească într-un flux tehnologic echilibrat", a concluzionat Alexandru Galos.

Ce se va întîmpla cu economia românească şi, mai ales, cu industria tipografică şi a ambalajelor, după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană? Cum au trecut statele vecine testul economic al integrării şi care sînt ultimele evoluţii specifice în acest domeniu economic din statele care au aderat în ultimul val dar şi în ţările UE în general? Acestea au fost doar cîteva dintre întrebările la care şi-a propus să răspundă conferinţa intitulată "Efectele aderării la UE asupra industriei poligrafice şi a amabalajelor din România", organizată de Asociaţia Tipografilor din Ungaria, Asociaţia Tipografilor din Transilvania, cu sprijinul substanţial al Ministerului Economiei şi Transporturilor din Ungaria şi al UDMR şi desfăşurată la sfîrşitul săptămînii trecute, La Cluj-Napoca.

În cuvîntul de deschidere al conferinţei rostit de ministrul adjunct din Ministerul Economiei şi Transporturilor din Ungaria, Csernenszki Laszlo, oficialul maghiar a explicat că această manifestare este parte din programul guvernamental maghiar care îşi propune să sprijine maghiarii din afara graniţele statului ungar să facă faţă integrării europene, cu accent deosebit spre nevoile oamenilor de afaceri de naţionalitate maghiară.