EFOR: Finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale

EFOR a analizat datele legate de veniturile şi cheltuielile partidelor la alegerile prezidenţiale, pe care Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), instituţia responsabilă pentru publicarea datelor legate de veniturile şi cheltuielile din campanie, nu a încărcat informaţiile primite de la competitorii electorali între 8 noiembrie şi 25 noiembrie, deşi îşi asumase să le publice săptămânal, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, EFOR a solicitat deja pe 18 noiembrie Autorităţii Electorale Permanente să publice datele privind veniturile şi cheltuielile competitorilor electorali, iar pe 22 noiembrie au repetat apelul la transparenţă.

"Considerăm că lipsa datelor privind cheltuielile competitorilor electorali afectează grav transparenţa campaniilor electorale şi capacitatea publicului de înţelege prin ce mijloace îşi susţin competitorii activitatea electorală. Informaţiile privind cheltuirea unor sume semnificative - care şi rambursează parţial de la bugetul public - nu ar trebui ţinută sub cheie în timpul campaniei de către AEP, iar aceste date ar trebui să fie disponibile publicului cât mai rapid.", scrie EFOR.

În contextul organizării alegerilor parlamentare pe 1 decembrie şi turului 2 al alegerilor prezidenţiale pe 8 decembrie solicităm AEP să publice datele în fiecare vineri, înainte de ziua votării şi nu după alegeri, pentru a asigura transparenţa procesului electoral.

Şase competitori electorali, din care 3 independenţi au declarat 8,4 milioane de lei contribuţii. Dintre independenţi au declarat bani doar Cristian Diaconescu (625 mii lei), Ana Birchall (200 mii lei) şi Mircea - Dan Geoană (6,8 mil lei). 7,4 milioane de lei provin din împrumuturi, din care 6,6 milioane de lei se regăsesc la Mircea Geoană. Călin Georgescu nu a declarat niciun venit.

Din transferuri partidele au declarat 101 de milioane de lei până pe 22.11.2024. Cel mai mult a declarat PSD, adică 66 de milioane de lei (valoare maximă), doar din surse private. Cea mai mare parte a banilor au fost declaraţi în primele zile de campanie. USR a declarat 18 milioane de lei, din care 8 milioane subvenţii, iar PNL a declarat 10 milioane de lei, din care 7,3 mil lei subvenţii. AUR a declarat 4,4 milioane de lei, din care doar 455 mii de lei subvenţii, UDMR a declarat exclusiv fonduri private - 1,7 milioane de lei (donaţii), Forţa Dreptei a declarat 486 mii de lei, din care 201 de mii de lei subvenţii şi PLAN a declarat 28.000 de lei din finanţare privată.

Subvenţiile reprezintă 15% din fondurile declarate în campanie, o valoare mult mai redusă comparativ cu alegerile din 2019, când campania lui Klaus Iohannis a fost finanţată doar din subvenţii, iar cea a candidatului PSD, Viorica Dăncilă, a fost în mare finanţată din subvenţii. Acest comportament arată că partidele preferă să păstreze subvenţiile şi să finanţeze campaniile din bani privaţi, pe care şi-i recuperează ulterior prin rambursări.

În total, competitorii au cheltuit 88 de milioane de lei, din care PSD a înregistrat facturi de 49 de mil. lei, PNL 14,3 milioane de lei, AUR 4,3 mil. lei, Mircea Geoană de 6,6 mil lei, iar USR de 10,5 mil lei. UDMR a cheltuit 1,1 milioane de lei. Restul candidaţilor au cheltuit împreună 1,2 milioane de lei. Călin Georgescu nu a declarat nicio cheltuială. Este de remarcat că PNL a cheltuit mult sub sumele declarate în 2019, pentru campania lui Klaus Iohannis (care a declarat 18 de milioane de lei în 2019), în condiţiile în care la PSD valoarea a crescut de mai mult de două ori.

Pe categorii, cel mai mult s-a cheltuit pentru online (50%), radio/tv/presă scrisă (21%), print (7%). În categoria altele (19%) intră diverse servicii, incluzând vestimentaţie pentru voluntari, consultanţă etc.

Călin Georgescu nu a declarat venituri şi cheltuieli şi a confirmat acest fapt şi în intervenţii publice. Există însă indicii care conduc la ideea că nu s-ar fi putut face o campanie fără costuri.

În data de 20.11.2024, Biroul Electoral Central, printr-o decizie legată de o contestaţie confirmă faptul că s-au distribuit materiale electorale fără codul mandatarului financiar. Conform unei analize EFOR, Călin Georgescu, a realizat în ultimele două luni viralitatea construită de trei dintre primii candidaţi în 11 luni. Studiul arată că "Un exemplu în reprezintă campania #echilibruşiverticalitate cu 2,4 milioane vizualizări, unde influenceri îl descriu după un script copy-paste pe Călin Georgescu, fără a-l nominaliza, dar folosind caracterizările pe care şi le face chiar el." O investigaţie G4media şi Info Sud Est arăta o rată foarte mare de viralizare şi o posibilă campanie concertată, cu comportament inautentic. Mai multe cazuri prezentate într-un podcast de Faiăr Silviu ilustrează faptul că există indicii conform cărora influenceri (posibil plătiţi) de pe reţeaua TikTok ar fi promovat mesaje de campanie ale lui Călin Georgescu.

"Având în vedere aceste elemente, considerăm că este neverosimil faptul că nu a existat niciun cost asociat campaniei candidatului Călin Georgescu şi solicităm Autorităţii Electorale Permanente să facă un control pentru a verifica posibila finanţare nedeclarată a candidatului şi să constate dacă s-a încălcat legea.

Deşi înţelegem că unii candidaţi pot cheltui mai puţin de alţii este neverosimilă desfăşurarea unei campanii care să nu implice niciun fel de servicii - chiar şi realizarea unor filme postate pe Tik Tok are trebui să se realizeze cu încheierea unor contracte de servicii. Reamintim şi că nu este permis ca un candidat să producă materiale în regie proprie. Este o situaţia neobişnuită ca un candidat care a obţinut peste 20% din voturi să declare că nu a adus niciun ban în campanie şi nu a cheltuit nimic.

Solicităm ANCOM, în calitate de DSC să se coordoneze cu Comisia Europeană şi să ceară Tik Tok o investigaţie în acest caz. Considerăm că se încadrează spiritului DSA în cazul riscurilor sistemice, iar coordonarea rapidă până la turul 2 este esenţială.", a mai scris EFOR.

La PSD 28% din bani s-au cheltuit pe propagandă în mass media (13 mil. lei), iar 38% pe online (18 mil. lei). Pentru propagandă TV partidul a plătit pe 4 noiembrie 10 milioane de lei către Concept Media Management SRL. Contractele pentru servicii online au fost împărţite între mai multe firme, din care cea mai mare parte au mers la THE PLAN B CONCEPT SRL (7,4 mil lei) şi VERTIGO EVENTS SRL (6,.7 mil lei). Prima dintre ele este deţinută de Cezar Batog Bujenita, care a împrumutat partidul în 2021 cu 445 mii lei. Vertigo Events SRL este înfiinţată în 2015, este deţinută de Gabriel Radu Constantinescu, iar anul trecut avea 2 angajaţi. Între 2020 şi 2023 acţionar a fost şi Batog Bujenita Cezar. Pentru tipărituri a plătit 3,6 milioane de lei din 2,1 către Poşta Română. Social democraţii au dat 11,5 milioane de lei către Dinamic Prodcom SRL pentru vestimentaţie, societate deţinută de primarul PSD al comunei Crâmpoia din Olt.

PNL a cheltuit câte 52% din bani pe online (7,5 mil. lei) şi 21% pentru radio/tv/presă (2,9 mil). Pentru online, o parte semnificativă din bani au fost împărţiţi între AVANDOR INTERNATIONAL SRL (4,3 mil lei) şi CASIMO SIBINVEST SRL (2 mil lei), este deţinută de VLASCU ADRIAN-CASIAN, fost consilier local la Sibiu din partea PNL

Mircea Geoană a plătit 6 milioane de lei (91%) pentru campania online. 5,8 milioane de lei au mers către TV Buzău Trust Campus SRL. Firma este deţinută de Mocanu Antonel, vicepreşedintele FC Gloria Buzău. Societatea deţine mai multe structuri media, incluzând Campus Tv, Radio Campus sau Viaţa Buzoiană. În 2023 figura ca împuternicit Pro România Buzău.

AUR a cheltuit 58% din bani pe campanii online (2,5 milioane de lei), din care 1,6 mil lei au mers către FOLLOW DIGITAL SOLUTIONS SRL. Pentru afişe şi printuri, AUR a lucrat cu DGI MULTIMEDIA DESIGN SRL (1,1 mil lei), una dintre firmele care s-a ocupat şi întrecut de comunicarea partidului. 35% din bani - 1,5 mil lei - au mers la tipărituri şi afişe. Tot pentru tipărituri a lucrat şi cu Poşta Română - 400,000 lei.

USR a plătit 71% din bani (7,5) mil lei pentru online, 8 % pentru radio/tv/presă scrisă (798 mii lei) şi 7% pentru print (739 mii lei). Pentru online, 2,7 milioane au mers către Task Minds, iar 3,1 către Propaganda Creative Services.