Autorităţile judiciare din Egipt au extins perioada de detenţie a preşedintelui demis Mohamed Morsi pentru 30 de zile. Acesta este reţinut într-o locaţie secretă, fiind acuzat de crimă şi spionaj.
Reţinerea pe 3 iulie a lui Morsi a dus la o serie de protrete care, miercuri, au fost dispersate cu forţa de către forţele de ordine ale poliţiei şi armatei.
Bilanţul victimelor atacurilor de joi de la Cairo arată că numărul morţilor ar ajunge la 500, faţă de câteva zeci, anunţate iniţial. Frăţia Musulmană, partidul preşedintelui demis, a anunţat că sunt mult mai multe victime decât au declarat oficial autorităţile. Potrivit reprezentanţilor partidului lui Morsi, atacurile de joi seamănă cu un genocid.
Vicepreşedintele interimar al Egiptului, Mohamed ElBaradei, a demisionat ieri, ca urmare a atacurilor violente de miercuri. Domnia sa a transmis o scrisoare preşedintelui interimar Adly Mansour, motivând că la baza deciziei sale se află o serie de "hotărâri cu care nu este de acord", în ceea ce priveşte "represiunea guvernului".
În Alexandria şi în Suez, oamenii au ieşit, ieri, în stradă să protesteze împotriva atacurilor care au avut loc, miercuri, la Cairo.
Preşedintele interimar al Egiptului a declarat, miercuri, stare de urgenţă, acest lucru însemnând, potrivit Agenţiei France Presse, că nimeni nu mai are voie să iasă afară pe stradă între ora 9:00 seara şi ora 6:00 dimineaţa.
Posturile de televiziune locale au transmis, miercuri, imagini cu mai multe corturi arzând, cu femei şi copii ameninţaţi de poliţie şi cu trupe armate ieşind din cele două pieţe luaet cu asalt de forţele de ordine. Numeroşi oameni au fost filmaţi stând pe jos, cu cătuşe la mâini şi înconjuraţi de forţe de securitate.
Mai multe încăierări s-au iscat, ulterior, în tandem, şi în alte zone din Cairo, precum şi în mai multe provincii din Egipt, staţiile de poliţie, clădirile guvernamentale şi bisericile fiind incendiate.