Electricitatea Europei, aproape 50% verde

Energia verde ia încet, dar sigur, locul dependenţei europene de resursele de gaze naturale ale Rusiei. Cu cât Europa devine mai verde, cu atât gazul şi petrolul rusesc nu-şi mai găsesc o piaţă de desfacere la fel de profitabilă cum aveau în urmă cu 15 sau 20 de ani. În acelaşi timp, gazele lichefiate americane aduse pe ocean vor concura cu cele ruseşti din conducte, iar preţurile vor fi mai uşor de controlat de europeni.

Raportul Eurostat publicat ieri spune că anul trecut aproape jumătate din energia electrică produsă în ţările din Uniunea Europeană era generată din surse regenerabile. În 2024, 47,4% din energia electrică netă generată în UE a provenit din surse regenerabile de energie, în creştere cu 2,6 puncte procentuale (pp) faţă de 2023, potrivit Comisiei Europene. Dintre ţările UE, Danemarca a avut cea mai mare pondere a surselor regenerabile în generarea netă de energie electrică, cu 88,8%, provenind în mare parte din energia eoliană, urmată de Portugalia (87,4%, în principal eolian şi hidro) şi Croaţia (73,8%, în principal hidro). Cele mai scăzute ponderi de surse regenerabile au fost înregistrate în Malta (15,1%), Cehia (17,5%) şi Cipru (24,1%).

Energia eoliană şi cea produsă în hidrocentrale au reprezentat mai mult de două treimi din totalul energiei electrice generate din surse regenerabile (39,1% şi, respectiv, 29,9%). Restul de o treime din energie electrică a provenit din energie solară (22,4%), combustibili (8,1%) şi doar aproximativ 0,5% din energie geotermală.

România este a 15-a ţară în acest clasament al surselor verzi de electricitate, peste media europeană, având puţin peste 50% ca pondere a energiei regenerabile din totalul producţiei. Ieri la pranz produceam în energie fotovoltaică peste 1500 MW, mai mult decât în cele două reactoare nucleare de la Cernavodă. Ieri la ora 13.00 turbinele eoliene produceau peste 1300 MW, iar hidrocentalele depăşeau 1400 MW. Ceea ce înseamnă că, la un consum de sub 6.000 MW, România reuşea să exporte echivalentul întregii producţii fotovoltaice.

• De teama scumpirilor din energie, românii se împrietenesc cu soarele

O companie care instalează panouri fotovoltaice spune că românii instalează, din fonduri proprii, panouri fotovoltaice de cel puţin 5-6 kW şi până la 15 kW, investind între 20.000 şi peste 50.000 lei în astfel de sisteme, pentru a putea reduce cu cel puţin 70% factura la energie. Scumpirile aşteptate de la 1 iulie, odată cu expirarea preţului plafonat de stat, vor duce la creşteri estimate de 25% în factura de electricitate.

"Cei cu facturi la energie între 500 lei şi peste 1.200 lei pe lună sunt cei mai interesaţi de centrale fotovoltaice, pentru că de la 1 iulie vor plăti 1.000 lei, respectiv peste 2.400 lei pe factura la curent, sume care le vor afecta bugetul personal", spune Albert Soare, fondatorul companiei Kilowat, care instalează sisteme fotovoltaice.

Spre exemplu, un sistem de 5-6 kW fotovoltaic cu 5 kW capacitate de stocare, care costă aproximativ 20.000 lei (4.000 euro), poate oferi autonomie totală unei gospodării cu un consum mediu de 300-500 kW/lună. Investiţia poate fi recuperată, cel mai repede, în trei ani, spun reprezentanţii firmei Kilowat. În special proprietarii de case vor să-şi acopere consumul total de curent electric lunar din surse fotovoltaice, pentru a deveni autonomi energetic. Unii dintre ei îşi instalează mai multe celule fotovoltaice pentru a deveni şi prosumatori, adică devin mici producători de energie în sistemul de distribuţie, cu surplusul produs în propria curte.