Enache, CCR: "Unirea Principatelor Române - un act politic de o însemnătate majoră în istoria românilor"

Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859 reprezintă un act politic de o însemnătate majoră în istoria românilor, din perspectivă juridică, fiind începutul procesului schimbării sistemului de drept, afirmă preşedintele Curţii Constituţionale a României (CCR), Marian Enache, potrivit agerpres.

Conform sursei menţionate, "Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859 reprezintă un act politic de o însemnătate majoră în istoria românilor. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie) şi al Ţării Româneşti (24 ianuarie) propulsează ideea de unitate românească pe scena politică europeană şi creează premisele înfăptuirii unor reforme care să consolideze unitatea politică astfel câştigată. Aceste reforme nu aveau să se limiteze la punerea în operă a dispoziţiilor Convenţiei de la Paris (1858), ci ele ţinteau către aspecte mult mai profunde în dezvoltarea politică şi constituţională a noului stat. Clasa politică a acelor vremuri cunoştea faptul că reformele necesitau un fundament constituţional şi că ele trebuiau să aibă o cadenţă ritmică şi rapidă, în consonanţă cu situaţia politică europeană. Dacă în perioada imediat următoare anului 1859 acest cadru de natură constituţională a fost asigurat de Convenţia de la Paris, evoluţia Principatelor Unite impunea o adaptare a acesteia pentru a face faţă noii realităţi politice care se configura şi se afirma din ce în ce mai hotărât", declară Marian Enache în mesajul transmis cu ocazia Zilei Principatelor Române.

El arată că adoptarea Statutului dezvoltător al Convenţiei de la Paris din 1864 de către domnitorul Al. I. Cuza, prin reformele sale legislative şi instituţionale, marchează trecerea de la vechiul drept românesc, de inspiraţie oriental-bizantină, la un nou drept, de tip occidental, care a fundamentat construcţia noului stat prin unirea celor două principate române, menţionează sursa.

Enache afirmă că Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris este un act cu valoare constituţională şi reprezintă prima "Constituţie a României" scrisă chiar de români, şi nu de forţe străine, conform agerpres.

Potrivit sursei menţionate, "Aniversarea în anul 2024 a Statutului dezvoltător al Convenţiei de la Paris reprezintă o recunoaştere a valorii politico-constituţionale a acestui document istoric, care constituie o creaţie a voinţei unioniste a românilor de a-şi forma o identitate statală unitară pentru exprimarea unităţii de neam, de limbă, cultură şi ethosul specific românesc", precizează Enache.

Plenul Curţii Constituţionale a decis organizarea, în municipiul Iaşi, a expoziţiei "Evoluţia constituţionalismului românesc", în cadrul căreia vor fi evocate rolul şi semnificaţia Statutului dezvoltător al Convenţiei de la Paris în devenirea constituţionalismului românesc, transmite agerpres.